Nicolae Sitaru (FAPPR): În Bărăgan, producția la grâu va fi mai mică decât media ultimilor ani, dar grâul este de calitate
Urgențele din sectorul agricol și acțiunile întreprinse pentru soluționarea lor au fost prezentate miercuri, 5 iulie, de reprezentanții Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști (FAPPR) din România în cadrul unei ample conferințe de presă susținută la Slobozia.
Președintele Forumului APPR, Nicolae Sitaru, vicepreședintele Theodor Ichim și directorul executiv Alina Crețu au vorbit despre implementarea noii Politici Agricole Comune, mai precis dezbaterea clarificărilor insuficiente ale autorităților cu privire la GAEC 6 (Acoperirea minimă a solului), importanța menținerii, pentru o perioadă mai îndelungată, a derogării de la GAEC 8 (Rotația culturilor), despre modificarea, în Codul Civil, a perioadei minime de arendare, ca urmare a acțiunilor depuse de FAPPR și a altor asociații din sector, despre nemulțumirea față de decizia guvernului de a elimina scutirea impozitării salariale acordate sectorului agricol, despre importanța prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca și a plății cotizației de către MADR, despre activitatea Forumului APPR în cadrul organizației în perioada septembrie 2020 – aprilie 2023, dar și despre continuarea unei bune relații instituționale cu noul cabinet al Ministrului desemnat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
A doua parte a conferinței a fost dedicată FarmConect România, Târgul Agriculturii Românești, a doua ediție, care se va organiza la finele lunii august la Slobozia, despre conceptul ediției 2023, respectiv conectarea tuturor actorilor din lanțul alimentar și explicarea procesului de producere a hranei către consumatori, despre rolul FarmConect România în cadrul proiectelor de dezvoltare rurală, importanța implicării autorităților locale în inițierea și continuarea proiectelor de dezvolatare a sectorului agro-alimentar și nu în ultimul rând despre sursele de finanțare ale primei ediții și cele ale ediției din acest an.
În Bărăgan, producția la grâu va fi mai mică decât media ultimilor ani, dar grâul este de calitate
„Suntem în plină campanie de recoltat. Recoltăm grâu, rapiță, orz. Producțiile nu sunt cele așteptate. Avem destul de multe probleme legate de lipsa de apă și secetă. Probabil că producția la grâu a acestui an în Bărăgan va fi mai mică decât media ultimilor ani. Nu pot să apreciez cât, dar undeva la 10-15% producția este mai mică. Calitatea grâului este una foarte bună (…), calitatea lui pentru panificație este excepțională.
Avem grâu cu proteină foarte mare, mai mare ca niciodată, iar asta este o veste bună. La rapiță, producția este sub așteptări, atât în județul Ialomița cât și în zonele de lângă. Sunt zone unde nu se fac două tone de rapiță, deși așteptările erau de peste trei tone. Chiar dacă rapița are o productivitate mai mică decât de obicei. Lucrul cel mai grav anul acesta este că avem niște prețuri care, deocamdată, nu acoperă costurile cu producția. Grâul, rapița, orzul anului 2023 sunt produse cu prețuri foarte mari, ca urmare a îngrășămintelor pe bază de azot (prețuri și cu 500% mai mari) și a complexelor (cu prețuri și cu 300-400% mai mari), iar motorina a fost de 9 lei, marea majoritate a timpului, iar asta face ca un hectar mediu de cultură să fie situat între 5.500-6.000 de lei, incluzând în această cheltuială și arenda, care în zona noastră ar fi undeva între 1.300 și 1.500 de kg brute la hectar. Aproape cât era producția totală altădată.
Deci agricultorii, în anul agricol 2023, dacă nu se va schimba nimic, deși vor face ceva producții de grâu și rapiță, vor marca aproape toți pierderi, pentru că la 900 de lei grâul și uneori nici atât, iar la 1.600 – 1.800 pe tonă la rapiță nu acoperă cheltuielile cu producția în 2023. Comparativ cu anul trecut, prețul este la jumătate. (…) Sigur, este și influența Ucrainei, despre care noi am tot vorbit și am făcut și un protest pe tema asta, iar ca urmare a fost rezolvată pentru o perioadă problema importurilor din Ucraina, dar acum nu mai vorbim neapărat de influența Ucrainei cât de burse, care sunt foarte jos, iar cu piața nu ai cum să te cerți.
Trăim într-o economie de piață și că ne place și că nu ne place. Trebuie să rezistăm și să găsim cheile să mergem mai departe. Sigur că ar fi trebuit să se simtă și mai mult și în prețurile finale. Pentru că floarea soarelui, de exemplu, cel mai mare preț cu care s-a vândut a fost undeva la 5.000 de lei tona, acum nu se vinde nici cu 2.000. Ar trebui, după umila noastră părere, ca și uleiul să fie undeva sub jumătate de preț. Dar vedeți că nu întotdeauna prețurile se țin după prețurile la produse, pentru că sunt stocurile din urmă și care sunt la prețuri mai mari”, a explicat Nicolae Sitaru, președintele FAPPR.
„GAEC-urile sunt foarte greu de implementat”. Se cer derogări.
Nicolae Sitaru a vorbit în cadrul conferinței și despre Planul Național Strategic, unde există câteva probleme de rezolvat, despre condiționări și despre dificultățile de implementare a acestor planuri.
„De exemplu, în viitor, vom fi obligați să avem o suprafață nelucrată, de minim 4% din suprafețele fermelor. Mai sunt, până la 10%, niște suprafețe pe care suntem obligați să le cultivăm cu culturi care nu prea sunt rentabile, mazăre, soia, în condiții de neirigat. Neaducătoare de profit. Noi va trebui să respectăm toate aceste condiții, pentru că nu vom putea lua subvenția. (…) Și aici sunt ceva probleme, noi trebuie să dovedim în fiecare an dacă suntem fermieri activi sau pasivi… deși noi facem agricultură de ani de zile… Deci trebuie să dovedim încă o dată dacă suntem sau nu fermieri. (…) Noi vom încerca să le corectăm.
Ca de fiecare dată am fost lângă Ministerul Agriculturii, lângă toți decidenții, lângă comisiile de agricultură ale parlamentului, am încercat să facem legi care să fie aplicabile, ordinele de ministru să fie aplicabile. Din păcate, nu ne iese mereu. Anul trecut au fost situațiile cu seceta, ni s-a promis, după multe negocieri, 1.000 de lei pe hectar calamitat total. S-a pus în discuție publică proiectul și când s-a publicat în Monitorul Oficial de la 1.000 de lei a ajuns la 325 lei și s-a inventat de către domnul Daea și o formulă foarte interesantă care te penalizează de două ori (…) Sunt probleme pe care trebuie să le rezolvăm, sunt probleme pentru care trebuie să fim ascultați de către decidenții din fruntea țării, să înțeleagă cu toții că tragem la aceeași căruță până la urmă. Iar dacă se împotmolește căruța noastră, nu e bine pentru nimeni. Până la urmă noi, agricultorii, trebuie să asigurăm hrana populației la niște prețuri corecte și să avem cu toții acces la alimente, să facem alimente cât mai sănătoase.
Nu uitați că și noi suntem consumatori, și noi cumpărăm din aceleași magazine aceleași mărfuri pe care le cumpărătoată lumea”, a adăugat Nicolae Sitaru.
De aceeași părere a fost și Alina Crețu, directorul executiv al FAPPR. În opinia acesteia, normele impuse sunt greu de implementat, unele dintre ele reprezentând o problemă extrem de gravă pentru fermieri.
„Am avut anul trecut un an foarte greu, în care întreaga echipă, atât cea executivă cât și Consiliul de Conducere al Asociației, am fost implicați direct. (…) S-a lucrat foarte mult. (…) S-a ajuns la aceste GAEC-uri (condiții agricole și de mediu) care sunt foarte greu de implementat, iar GAEC-ul 6 reprezintă cu adevărat o mare problemă pentru fermieri (…). Este un lucru extrem important și atât timp cât Ministerul Agriculturii și autoritățile naționale nu vin cu o precizare foarte clară în sensul acesta, noi avem zilnic întrebări de la membri noștri, de la fermieri care nu sunt membrii, cred că cei mai mulți, care nu înțeleg ce au de făcut după recoltat cu acea miriște. Este o problemă extrem de gravă, importantă și trebuie soluționată. Urmează declarația PAC 2024 în care nu știm dacă vom avea derogări la GAEC-ul 7 și GAEC-ul 8, care privesc obligativitatea rotației la parcelă și lăsarea unei suprafețe necultivate anul viitor ”, a reclamat Alina Crețu.
„Toate salariile mici ar trebui să beneficieze de scutiri de impozite”
Un alt subiect abordat a fost legat de nemulțumirea față de decizia guvernului de a elimina scutirea impozitării salariale acordate sectorului agricol.
„Legea aceea oricum a fost strâmbă, dar așa cum a fost a folosit multor agricultori care s-au echilibrat cumva. Au mărit salariile la oameni, i-au ținut aproape, iar acum se începe, ca de obicei, cu cei mai prăpădiți. La alții sunt derogări de câte șase ani. Noi credem că facilitatea asta care a fost pentru agricultură a fost foarte bună pentru cei care au beneficiat de ea. Și-au ținut oamenii aproape și au putut plăti salarii mai bune. Ne miră că începe să se discute așa, de pe o zi pe alta. Eu știam că nu se poate modifica codul fiscal chiar așa, dar sunt gata să pun pariu că se va întâmpla de pe o zi pe alta. Și nu este în regulă. Vor fi niște creșteri de costuri sau reduceri de salarii. Undeva trebuie să ducă chestia asta. Vă închipuiți cum este să reduci acum leafa unui om? Nici nu cred că este posibil, odată ce ai mărit o leafă trebuie să te ții de ea, pentru că fiecare om are socotelile lui, rate, cheltuieli… Eu cred că această facilitate ar fi trebuit aplicată pentru toate salariile mici (…)”, a declarat Nicolae Sitaru
Vicepreședintele FAPPR, Theodor Ichim, despre Târgul FarmConect: Ce este rău în asta?
Referitor la târgul agricol Farm Conect, care se va desfășura la finele lunii august, începutul lunii septembrie, la Slobozia, atât Nicolae Sitaru, Theodor Ichim, cât și Alina Crețu au încercat să explice jurnaliștilor care a fost ideea de la care a pornit acest proiect, care sunt costurile, de unde vin banii, de ce este nevoie de parteneriate cu administrațiile publice locale și județene.
„Să construim ceva, de cele mai multe ori, este greu, pentru că întâmpinăm tot felul de greutăți. Nu este ușor niciodată să construiești ceva, indiferent ce. FarmConect este tot o construcție la început de drum, a avut anul trecut prima ediție și așa cum a fost noi spunem că pentru prima ediție a fost un succes. Se poate mult mai mult, se poate să fie un eveniment mult mai reușit, dar ca orice eveniment nu iese dintr-o dată așa, nu ești un scamator așa și să scoți din pălărie… Este nevoie de foarte multă muncă, de implicare, de foarte multă imaginație și ne-am gândit să fie în județul Ialomița pentru că este foarte bine plasat față de Constanța, Brăila, Galați, București. (…)
L-am făcut la Slobozia pentru că am găsit și susținere locală din partea Primăriei. Este foarte important să avem acces la un spațiu, să avem susținere locală, pentru că uneori se pun și bețe în roate… Se întâmplă și asta câteodată. Iar un eveniment de o asemenea amploare costă foarte mulți bani, implică foarte multă muncă. Sigur că este ușor să zici, ce este domnule cu parteneriatul ăsta cu primăria, cu ADI. Altfel nu se poate. Noi, APPR, am ieșit pe minus în prima ediție. Și în cadrul asociației, care este nonprofit și care a făcut cheltuieli mai mari decât veniturile, au fost discuții că de ce să cheltuim banii pe care îi adunăm cu greu din cotizații pentru așa ceva, dar noi credem în acest proiect și credem că și Bărăganul merită să fie în centrul atenției, să fie văzut ca un mediu prietenos pentru afaceri, să fie văzut ca pe un posibil loc în care să îți dezvolți o afacere, pentru că dacă te uiți pe o situație a zonei așa, suntem cam la coada clasamentului din punct de vedere al veniturilor, al locurilor de muncă și al dezvoltării. Și cred că este important pentru noi ca țară să fim dezvoltați armonios (…)
Noi am contribuit la acest proiect tocmai ca să împingem o căruță care se vrea a merge în direcția asta, dezvoltare agricolă, agroindustrială și nu numai. Vrem să credem că județul Ialomița poate fi un mediu prietenos pentru afaceri și ne dorim să fie cât mai multe investiții bune și din ce în ce mai multe, cu locuri de muncă mai bine plătite” a declarat Nicolae Sitaru
Organizatorii susțin că nu este nimic în neregulă legat de acest târg, că nu ar trebui să ne mai punem piedici unii altora, și că oamenii ar trebui să-și îndrepte atenția către adevăratele probleme din țara asta, să le reclame, fiind de părere că „suntem o țară administrată amatorist și care-și chinuie cetățenii”. Vicepreședintele FAPPR Theodor Ichim a reclamat și faptul că în ultima perioadă se observă că și domeniul agriculturii merge către amatorism, către superficial, către neprofesionalism. Inclusiv în rândul asociațiilor profesionale.
„Eu când am auzit despre acest târg, mie mi-a surâs ideea. Este un târg al fermierilor, pentru fermieri. Un târg în care fermierii vin să se informeze asupra noilor tehnologii, să-și culeagă informație poate mai aproape de casă și este un târg în care noi, ca asociație, invităm toți fermierii, procesatorii. Cu tot felul de servicii de oferit către alți fermieri și către publicul larg. Să vină și să-și prezinte acele produse. (…) Și poate de aici încheie anumite contracte. Ce este atât de rău? (…) Sunt fel de fel de comentarii că ce se întâmplă la FarmConect, să vină DNA să vadă cum s-au cheltuit acești bani, de ce Dumnezeu se întâmplă târgul acesta, de ce mai este și târgul ăsta pe lângă alte târguri.
Sincer, am venit și pornit după ce am stat peste o oră în coada asta la intrare în Slobozia (n.r. ca urmare a reparațiilor efectuate la podul peste râul Ialomița) și sunt puțin montat de cum este administrată țara asta. Suntem o țară care-și chinuie cetățenii. Suntem o țară în care ne chinuim noi între noi și încercăm tot timpul să ne enervăm și să ne punem piedici, neavând prea mare lucru de câștigat. (…) Am văzut sute de camioane în coada aia, sute de mașini, sute de nervi. Oamenii ăia când scapă de acolo se vor grăbi, vor face depășiri și vor face accidente. Cine a dat avizul de la Poliție pentru a se lucra ziua și nu noaptea? Dar țara asta se administrează amatorist. Și observăm că și domeniul ăsta al agriculturii merge către amatorism, către superficial, către neprofesionalism. Inclusiv în rândul asociațiilor profesionale. Începem să fim reprezentați de oameni, iar vocile cele mai puternice să le aibă oamenii care nu au un metru pătrat de pământ (…) Facem un târg în Slobozia. Foarte bine. Asta este un lucru de laudă. (…) Nu este rău acest târg. Cine spune că este rău acest târg nu face decât să lucreze împotriva oamenilor pe care spune că îi reprezintă (…),a spus vicepreședintele Theodor Ichim.
Organizarea acestui târg agricol la Slobozia are efecte benefice și în alte domenii de activitate, mai ales în zona HORECA, atât din municipiu, cât și din Amara. Anul trecut, pe perioada târgului, hotelurile, restaurantele, terasele, taxiurile etc au avut o activitate intensă.
„Vrem în timp să atragem atenția asupra acestei zone, asupra județului Ialomița, asupra faptului că aici trebuie să se dezvolte un pol important pentru industria agroalimentară din România. Noi, ca fermieri, aici producem, ne-am dori să nu mai ducem toată marfa în portul Constanța, ne-am dori să existe procesare, o dezvoltare a sectorului agroalimentar, care să ne dea și nouă acea predictibilitate despre care vorbeam. Începând de anul acesta avem și un parteneriat cu Consiliul Județean, prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), care este alături de noi și a înțeles cât de important este acest proiect pentru comunitatea locală, Muzeul Agriculturii, care va veni cu multe noutăți (…), deci eu cred că premisele sunt foarte bune și pentru anul acesta”, a explicat directorul executiv, Alina Crețu.
Nu în ultimul rând, directorul executiv a vorbit și despre costurile acestui târg și despre sursele de finanțare.
„Anul trecut, cheltuielile totale cu târgul au fost de 270.000 – 280.000 de euro. Primăria municipiului Slobozia a contribuit cu aproape 80.000 de euro. În acest buget au intrat și taxele de înscriere a companiilor comerciale mari, care au contribuit cu suma de 110.000 de euro. Diferența cheltuielilor a fost suportată de FAPPR. A fost o pierdere pe care ne-am asumat-o anul trecut și care înseamnă foarte mult pentru noi. O parte din această pierdere am recuperat-o din sponsorizări directe din partea membrilor asociației”, a adăugat Alina Crețu.
Anul acesta se preconizează un buget de aproximativ 340.000 de euro, reprezentanții FAPPR sperând ca măcar jumătate din acest buget să vină din partea Primăriei Slobozia și prin intermediul ADI Ialomița.