Ne sinucidem economic? De ce ar trebui să muncim mai puţin pentru stat!

Presiunea fiscală pusă tot mai puternic pe mediul de afaceri riscă să alunge capitalul din România şi să asistăm la o adevărată sinucidere economică, avertizează economiştii de la compania de business information si credit risk management KeysFin, într-o analiză privind evoluţia fiscalităţii din România din 2004 şi până în prezent. Principala concluzie reieşită din datele statistice – cu cât statul a pus mai multă presiune pe mediul privat, cu atât gradul de rezistenţă fiscală a crescut, adică statul a adunat, procentual, mai puţini bani.

Gradul de colectare al principalelor taxe şi impozite a scăzut în ultimii 10 ani de la 66% în 2004 la 56% în prezent, arată statistica KeysFin.

Încasările din TVA s-au redus în acest interval cu 7%, de la 47% la 40%, contribuţiile din asigurări sociale cu 6 procente, de la 85% la 79%, iar cele din impozitul pe profit cu 5%, de la 85% la 80%.

incasari tva

Încasările la buget din impozitul pe venit au fost singurele care au crescut, de la 80% la 83%, iar cele din accize şi taxa pe viciu de la 79% la 81%.

Statistica, realizată pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică şi cele ale Consiliului Fiscal, mai arată un aspect extrem de relevant.

Pe fondul creşterii susţinute a taxelor, TVA-ului în primul rând, evaziunea fiscală a explodat, de-a dreptul, de la 6,4% la 16,2% din PIB, din care cea pe TVA a avansat cel mai mult, de la 3% la 12,2%.

evziune fiscala

“Datele arată foarte clar legătura directă dintre creşterea presiunii fiscale şi cea a economiei subterane. Cu cât statul a pus mai puternic jugul pe economie, cu atât a încasat, procentual mai puţin“, afirmă analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, nu este de mirare că economia neagră a explodat în acest interval, ajungând ca în industrii precum cea a cărnii sau a băuturilor alcoolice, piaţa neagră, evazionistă, să devină majoritară.

“Mentalitatea de tip contabil practicată de autorităţi îşi arată falimentul şi riscă să afecteze puternic economia”, afirmă aceştia.

“Cu cât vor încerca să îşi acopere găurile din buget prin majorări de taxe şi impozite, cu atât România va avea de pierdut, riscând o adevărată sinucidere economică”, spun experţii.

 DE CE RISCĂM SINUCIDEREA ECONOMICĂ

Cei de la KeysFin spun că sinuciderea economică trebuie tradusă prin pierderea iremediabilă a atractivităţii mediului de afaceri, fapt care devine tot mai posibil.

Potrivit raportului Paying Taxes 2014 (http://www.pwc.com/gx/en/paying-taxes/download.jhtml), dat publicităţii recent de Banca Mondială, România se află, din punct de vedere al libertăţii fiscale, abia pe locul 134, după Belarus şi înaintea Bosniei.

Bulgaria, singura ţară din regiune cu care încercăm să ne comparăm, ocupă locul 81. Cu alte cuvinte, are un mediu economic mult mai liber, mai puţin presant în privinţa fiscalităţii.

“Bulgarii au înţeles că fără scăderea taxelor, rişti să nu îţi mai vină investitorii. Aşa au ajuns să aibă impozitul pe profit și pe venit de numai 10%, TVA de 20% şi contribuții sociale de 31%, față de 44% în România”, afirmă experţii.

În timp ce România a stagnat în privinţa libertăţii fiscale în ultimii ani, Bulgaria a avansat puternic în clasament, cu 10 locuri numai în ultimul an.

“Trăim într-o competiţie economică globală în care ţările pleacă de pe poziţii diferite. Nu putem să ne lăudăm că avem o fiscalitate mai bună decât în nu ştiu ce ţări occidentale, pentru simplul motiv că nu există grad de comparaţie. Acele ţări au economii mult mai dezvoltate, iar gradul de rezistenţă la fiscalitate este incomparabil cu cel din economia românească, una anemică, alienată de criză”, spun cei de la KeysFin.

E ca şi cum i-ai da unui sportiv plin de muşchi şi unuia anemic acelaşi tip de stimulente şi te-ai aştepta să aibă performanţe similare, doar pe baza medicamentaţiei“, explică aceştia.

Potrivit KeysFin, în condiţiile în care fiscalitatea va rămâne bătută în cuie şi în 2015, iar salariul minim impus de stat va creşte, nu este exclus să continuăm să pierdem teren faţă de celelalte ţări din regiune.

“Singurul nostru argument în ochii investitorilor străini, în prezent, îl constituie costul forţei de muncă, iar aici este inerent ca acesta să îşi piardă din atractivitate în următorii ani. În condiţiile în care fiscalitatea nu reprezintă deloc un argument pozitiv, costurile de transport sunt incomparabil mai mari având în vedere absenţa infrastructurii şi costurile carburanţilor, iar corupţia şi birocraţia sunt generalizate, întrebarea este cu ce argumente vom mai reuşi să atragem capital privat”, afirmă experţii.

Încasările bugetare ale guvernului României sunt în prezent de 32% din PIB. Nu stăm nici rău, dar nici bine faţă de alte ţări din lume. Suntem undeva la mijlocul clasamentului.

Problema este că, dacă statul va încerca să adune mai mulţi bani fără să fie foarte atent la efecte, s-ar putea trezi cu reversul medaliei.

“Sunt multe business-uri care, în prezent, funcţionează în zona gri a economiei. Dacă vor ajunge în colimatorul ANAF, se vor închide, cu siguranţă, iar statul n-ar mai câştiga nici din activităţile colaterale (costuri de funcţionare, salarizare etc.). Întrebarea este ce preferăm – să omorâm un business care, până la urmă generează consum în economie, sau să încercăm să îl determinăm să iasă la lumină? Cum facem asta – prin facilităţi fiscale, prin scăderea presiunii fiscale pe costul business-ului”, au mai spus analiştii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.
KeysFin oferă servicii de business information şi credit risk management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa românească. Detalii aflaţi de pe   www.Keysfin.com
Keysfin deţine şi aplicaţia Keysfin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii  de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.