Liviu Patrichi, managerul Spitalului Județean de Urgență din Slobozia: „Nu contestăm necesitatea acestor reforme. Problema este mecanismul prin care ele urmează să fie aplicate”

În contextul în care Ministerul Sănătății și CNAS au anunțat o serie de reforme cu impact asupra modului de funcționare a sistemului medical, Liviu Patrichi, managerul Spitalului Județean de Urgență din Slobozia, atrage atenția că, deși par corecte, implementarea lor riscă să genereze dezechilibre grave și riscuri juridice.

„Ne uităm cu îngrijorare la tot felul de propuneri de modificare și încercăm să le înțelegem. Nu contestăm necesitatea acestor reforme – în principiu ele sunt corecte. Problema este mecanismul prin care ele urmează să fie aplicate. De regulă, acolo stăm prost: se vine cu ideea, dar fără soluții concrete de implementare. La acest moment, lucrurile sunt destul de „în ceață” pentru că există doar discuții lansate în spațiul public cu o multitudine de reforme și o multitudine de abordări, din unghiuri diverse, de cele mai multe ori fără să avem în vedere realitatea sistemului medical”, a declarat Liviu Patrichi, managerul Spitalului Județean de Urgență din Slobozia.

Una dintre măsurile certe, dar controversate, este eliminarea unor sporuri acordate până acum personalului TESA și unor cadre medicale din secțiile de boli infecțioase, medicina muncii sau pediatrie. Potrivit lui Patrichi, aproximativ 121 de angajați sunt afectați, aceștia urmând să inițieze acțiuni în instanță.

Managerul avertizează că, în lipsa unei modificări clare a cadrului legislativ, spitalele se află într-un risc juridic real.

„Mulți dintre angajați au anunțat acțiuni în instanță, inclusiv pe linie de discriminare. Dacă instanțele le dau câștig de cauză, toate aceste sume vor fi purtătoare de penalități, iar noi, ca instituție, nu avem nicio protecție legală. Practic, sunt în jur de 52.000 de lei plătiți lunar pentru sporuri, și pe cel care a rezultat în urma aplicării Ordonanței. Nu sunt bani foarte mulți. Sunt niște economii, într-adevăr, dar din păcate aceste economii se vor reflecta doar la nivelul bugetului consolidat, având în vedere faptul că sporurile veneau prin asigurarea de la Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Practic, spitalul nu are niciun avantaj din reducerea cheltuielilor cu salariile, ci îi dispare o sursă de venituri”, a adăugat Liviu Patrichi.

Managerul critică și lipsa de coerență în abordarea strategiei salariale, în special ideea salarizării în funcție de indicatori de performanță, pe care o consideră nepotrivită pentru domeniul serviciilor publice esențiale.

„Sistemul sanitar nu funcționează după logica productivității. Nu poți închide o secție și să o redeschizi doar când apar pacienți. Spitalul trebuie să fie operațional în orice moment. Serviciile publice se definesc efectiv printr-o frază simplă: ai, nu ai treabă, trebuie să ai lumina aprinsă. Nu poți să închizi secția și să o deschizi doar dacă îți apare un bolnav, doi, cinci. Suntem de acord să ne uităm pe normare și poate că ar trebui să ne asumăm că în anumite sectoare normarea este supradimensionată. Dar cine își asumă responsabilitatea închiderii acestor secții care nu sunt atât de performante și asta mă refer în general unde se înregistrează indici de performanță mai slabi?”, a reclamat acesta.

În ceea ce privește propunerile de restructurare pe criterii de eficiență, managerul admite că acestea sunt necesare, dar atrage atenția asupra diferențelor dintre teoriile ministeriale și realitățile din teren.

„S-a schimbat structura demografică, este adevărat. Avem o scădere a natalității, iar specializări ca pediatria, ginecologia sau neonatologia sunt afectate. În același timp, pacienții se orientează tot mai mult către sistemul privat. Dar cine își asumă închiderea acestor secții? Care sunt soluțiile pentru migrarea personalului? Aici e problema.”

Spitalul din Slobozia, afirmă Patrichi, se află într-un proces de restructurare de peste cinci ani, iar modificările vizează reducerea paturilor din secțiile cu adresabilitate scăzută și consolidarea celor cu cerere crescută, cum sunt oncologia, ori neurologia, transformarea din compartimente în secții, cum va fi ortopedia, ori apariția unei noi specialități – paliația. Totuși, managerul subliniază că aceste procese sunt lente și condiționate într-o anumită măsură de infrastructura existentă.

„Noi avem avantajul că suntem într-un proces de transformare care vizează exact această abordare de modificare a structurii spitalului în funcție de adresabilitatea reală. Asta s-a avut în vedere când s-a făcut și proiectul. În ultimele două propuneri strategice, și în 2020 și acum, contractul de management exact acest lucru abordează: modificarea structurii spitalului pe calcul de adresabilitate și analiză de adresabilitate pe ultimii 3-4 ani, care stabilește în mod clar care ar fi numărul minim sau maxim de paturi pe care o secție existentă poate să-l aibă pentru ca indicatorii de performanță ai spitalului să fie optimi”.

Managerul avertizează, de asemenea, că în lipsa unui plan coerent de implementare, reformele riscă să genereze mai mult haos decât progres.

„Reformele trebuie ancorate în realitatea sistemului. Nu e suficient să lansăm idei în spațiul public. Trebuie strategie, dialog și, mai ales, o protecție legală clară pentru cei care sunt puși să le aplice”, a mai spus Liviu Patrichi, care cere autorităților să adopte o abordare echilibrată, care să țină cont atât de eficiență, cât și de caracterul esențial și continuu al serviciilor medicale publice.

Managerul transmite și un mesaj care reflectă nu doar realitatea din Spitalul Județean de Urgență din Slobozia, ci din întreaga rețea de spitale publice: „E frumos să-ți dorești acces mai bun la servicii medicale, dar nu poți implementa măsuri fără să ții cont de oameni, infrastructură și resurse. Nu e important ce faci, ci cum o faci”, a transmis Patrichi.

Managerul Spitalului Județean de Urgență Slobozia susține că extinderea programului de funcționare în ambulatoriile de specialitate este, în prezent, „aproape imposibilă” în condițiile prezentate de reprezentanții ministerului, din cauza deficitului de personal și a unor contradicții legislative.

„Nu poți, pe de-o parte, să anunți reducerea cheltuielilor cu salariile, iar pe de altă parte să impui un program prelungit în ambulatorii care presupune angajarea unei a doua ture de asistente. Asta înseamnă costuri suplimentare. Un medic poate lucra în ambulatoriu o dată pe săptămână, două ore pe zi sau deloc. Nu este o obligație. Nu poți forța un program extins fără să ai o soluție pentru a-i cointeresa, nu constrânge. Medicii nu sunt militari, sunt profesioniști liberali care au dreptul de a-și gestiona timpul”, a atras atenția Liviu Patrichi.

O idee simplă, dar ignorată, ar fi, potrivit managerului, punerea la dispoziția medicilor a cabinetelor din ambulatoriu pentru activitate privată, în afara programului de la stat.

„Medicii ar putea consulta pacienți după programul de lucru, contra unei chirii modice, într-un regim privat reglementat. Casa ar putea deconta o parte din consultații. Toată lumea ar câștiga: pacientul plătește mai puțin, medicul e motivat, iar infrastructura este utilizată eficient. Dar pentru asta trebuie modificat cadrul legal, pentru că acum medicul din sistemul public nu poate avea contract paralel cu Casa într-o unitate privată. Sunt soluții aici și sunt foarte simple. Nu văd de ce nu privește cineva…dar așa se întâmplă când te înconjori de specialiști din mediul privat care nu cunosc modelul de business nici al sistemului public, nici al sistemului privat. (…). Eu știu că sunt medici care și-ar dori să lucreze după orele de program, dar asta ar trebui să-i permită Casa să aibă două contracte… (…) Cel mai bun mod de a aborda sistemul sanitar este să-l cointeresezi pe cel care prestează serviciile. Din păcate, constat cu durere că ministerul nu își extrage acest tip de strategii într-o formă de consultare cu managerii de spital sau cu personalul medical din sistemul public. Măsurile sunt foarte bune și de bun simț. Ce lipsește în povestea asta este modul cum implementăm aceste măsuri astfel încât procesul să fie win-win. Este frumos să-ți dorești îmbunătățirea accesului la sănătate și la servicii medicale de calitate, dar trebuie să vezi și cum faci lucrul acesta. Este celebră zicala: Nu este important ce faci, ci cum o faci. Trebuie să ținem cont de toți partenerii și toți actorii implicați în procesul acesta, care au și drepturi și obligații, dar ele nu trebuie lezate. Orice măsură de genul acesta trebuie cântărită și din perspectiva riscurilor de implementare. (…) Sunt doar discuții, anunțate ca fiind parte a unor pachete de măsuri. Așteptăm să vedem modul în care vor fi transpuse, dacă vor fi și cu norme de aplicare, când vor fi obligatorii”

Lipsa personalului calificat este deja o problemă în sistem. În radiologia spitalului, spre exemplu, lucrează un singur medic radiolog, iar activitatea este susținută în proporție covârșitoare prin telemedicină, cu costuri mari și presiuni uriașe.

„Este crunt. Este o nebunie totală pe partea de radiologie. Dacă se va impune cabinetelor private să livreze rezultatele în 72 de ore, cum a anunțat Ministerul, medicii vor migra acolo, iar pentru sistemul public va fi dramatic. Sectorul privat va plăti oricât pentru a atrage personal, iar noi, în public, funcționăm cu tarife plafonate și salarii reglementate prin lege. Nu este o competiție corectă”, a atras atenția Patrichi.

De asemenea, Ministerul Sănătății a anunțat lansarea unui proiect pilot care le-ar permite medicilor fără activitate în sistemul public în ultimii doi ani să fie repartizați temporar în spitale cu deficit, pentru 6-12 luni. Liviu Patrichi este, însă, sceptic.

„Nici în pandemie, când aveau ordin de detașare, nu au venit. Ce ne face să credem că acum va funcționa?”

Managerul spune că, deși măsurile propuse de minister sunt, în esență, bine intenționate, ele sunt gândite fără consultarea celor care trebuie să le implementeze.

„Sănătatea costă. Costă foarte mult. Și fără personal calificat și motivat, toate reformele vor rămâne la nivel declarativ. Să nu uităm că sistemul public de sănătate vine după o perioadă de trei ani în care nu s-au putut face angajări, să nu uităm că în urmă cu patru ani de zile kw costa 0,25 de bani, iar acum costă.. .Toate aceste pachete de măsuri sunt complicate și vor fi greu de pus în practică în condițiile actuale. În lipsa unor prevederi clare cu privire la salarizare, la normare, pe structuri de spital, pe redirecționarea resurselor, pe flexibilizare… Toate aceste lucruri sunt știute, dar…”, conchide Liviu Patrichi, managerul Spitalului Județean de Urgență Slobozia.