Ziarul Obiectiv Ialomita > Locale Ialomita > Lacul Rodeanu, promovat de elevi ai Școlii gimnaziale din Coșereni. ,,Şcoli pentru un viitor verde’’ | https://wp.me/p49Kdo-51T

Lacul Rodeanu, promovat de elevi ai Școlii gimnaziale din Coșereni. ,,Şcoli pentru un viitor verde’’

O grupã de 15 elevi ai Şcolii Gimnaziale Coşereni, Ialomiţa, având drept coordonator pe profesorul de limba francezã Feraru Elena-Aura şi colaboratori pe doamnele profesor Avrigeanu Ecaterina – director și Neicu Elena- director adjunct, participã la o nouã ediţie a Proiectului Naţional „Şcoli pentru un viitor verde”.

lacul rodeanu

Acest proiect-concurs are ca scop implicarea elevilor în promovarea unor zone /rezervaţii naturale din judeţul pe care îl reprezintã fiecare grupã. Elevii din respectiva grupă, denumitã generic „Cutezãtorii”, au ales să promoveze „Lacul Rodeanu” – Rezervaţie Naturală.

„Rezervația Naturală Lacul Rodeanu – Arie de protecție specială avifaunistică”

Lacul Rodeanu se află într-o buclă de meandru, încătușat la contactul luncii râului Prahova cu câmpul Sălciile – Jilavele, la nord și nord-est și la cca 1.5 km vest de satul Slătioarele.

Rezervația naturală „Lacul Rodeanu” are o suprafață de 51 de hectare, iar scopul principal pentru care a fost stabilită ca rezervație naturală a fost cel de conservare a diversității biologice prin excluderea și prevenirea activităților de expoatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivelor de conservare. Obiectivele de conservare sunt în fapt habitatul păsărilor sălbatice și rezervele de nămol cu calități terapeutice prezente în lac.

Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate: prepelița, potârnichea, ciocârlia de stol, ciocârlia de Bărăgan, dumbrăveanca, fazanul.

În zonă sunt păsări răpitoare precum heretele alb, acvila de stepă, șorecarul încălțat, iar în cadrul biotipurilor umede, există o serie de animale.

Această prezentare necesită JavaScript.

Din observațiile efectuate de Societatea Ornitologică Română, în zona Lacului Rodeanu și în zona limitrofă acestuia, numărul speciilor de păsări identificate este în jur de 45. Totodată, există 11 specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică, din care amintim stârcul pitic   (Ixobrychus  minutus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), cioc întors (Recurvirostra avosetta), piciorongul  (Himantopus  himantopus), fluierarul de mlaștină (Tringa glareola), dar și 16 specii de păsări de interes comunitar a căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul măsurilor de management, cum sunt: gâsca de vară (Anser anser), gârlița mare  (Anser  albifrons), rața mare (Anas platyrhynchos), rața cu cap castaniu (Aythya ferina), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), potârniche (Perdix  perdix), lișita (Fulica atra) și altele.

Acest lac nu are un bazin de recepție. Sursele de alimentare ale lacului sunt apele de precipitații și izvoarele din zonă. În anii secetoși, salinitatea se intensifică, ajungând la 25 grame/litru, iar în anii cu precipitații abundente, salinitatea se reduce la 6 grame/litru. Lacul are formă aproape circulară, cu diametrul de cca 1.1 km, iar adâncimea sa variază între 0.2-1.5 m.

Pe fundul lacului se află un orizont cu nămol, cu proprietăți terapeutice, iar în trecut era folosit de locuitorii satelor vecine: Slătioarele, Jilavele, Sălciile, Adâncata, Ciorani sau Maia, în tratarea anumitor afecțiuni.

Factori de presiune asupra avifaunei

Presiunea antropică asupra ecosistemelor din bazinul mijlociu şi inferior al Ialomiţei se manifestă prin numeroase modalităţi, toate având efecte mai mici sau mai mari în diminuarea numărului de specii de păsări sau a efectivelor acestora.

Ca urmare a acestei presiuni, numeroase specii de păsări, care în trecut cuibăreau în lunca inundabilă a râului Ialomiţa, sau în zona de vărsare în Dunăre, sunt astăzi apariţii accidentale sau foarte rare în zonă. Un exemplu în aceste sens îl constituie gâsca de vară Anser anser care odinioară cuibărea în număr mare pe ostrovul de la gura de vărsare a Ialomiţei, care se şi numeşte „Ostrovul Gâsca”, astăzi este prezentă în zonă într-un număr foarte mic de exemplare.
Intensificarea agriculturii, prin schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari; folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) din cauza încetării activităţilor agricole tradiţionale cum sunt cositul sau păşunatul, vânătoarea intensivă, uneori chiar în interiorul ariilor protejate, braconajul etc., lucrările de hidroameliorări cum sunt cele de desecare a zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, regularizarea cursurilor râurilor, distrugerea cuiburilor unor specii considerate protejate, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului (colonii), arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor), electrocutarea şi coliziunea cu liniile electrice, defrişările, lucrările silvice, adunarea lemnului pentru foc, arderea stufului în perioada de cuibărire și altele, reprezintă factori de presiune asupra avifaunei.

Astfel, se încearcă, pe cât posibil, conservarea diversitãţii biologice prin excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare a resurselor naturale.

Acest loc mirific este promovat așadar de elevii Școlii Gimnaziale din Coșereni. În plus, aceștia au creat un colţ verde în şcoală, care să redea imaginea acestei zone de referinţă a judeţului nostru, vor tipări și un pliant cu imagini din zona Lacului Rodeanu și vor organiza o expoziţie cu fotografii ce înfãţişeazã Lacul Rodeanu.

Loading...