Reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate Ialomița au susținut recent o conferință de presă în cadrul căreia au prezentat rezultatele activității din anul 2019, privind veniturile încasate și cheltuielile efectuate, pe domenii de asistență medicală, discutându-se, printre altele, și despre finanțarea sistemului de asigurări sociale de sănătate în primele două luni ale anului 2020.

Potrivit președintelui-director al CJAS Ialomița, Mihai Geantă, în Fondul Unic de Asigurări de Sănătate s-au colectat, în județul Ialomița, prin contribuția asiguraților în special, 173 milioane lei, reprezentând 95% din suma programată a se încasa, de aproximativ 183 milioane de lei.

„Este o sumă importantă față de anii anteriori când aveam de colectat circa 100 – 110 milioane lei. Acum sumele au fost mult mai mari”, a spus acesta.

Spitalul din Slobozia a avut un indice de complexitate mult mai mare

În ceea ce privește sumele alocate sistemului de sănătate anul trecut, acestea au fost consistente, în opinia președintelui-director, ca urmare și a creșterii veniturilor personalului și cadrelor medicale din unitățile sanitare cu paturi.

„Acestea au fost de 285 milioane de lei. Este clar cel mai mare buget al Casei de Asigurări de Sănătate de când ființează. Și dacă ne gândim că în alți ani toate cheltuielile cu serviciile medicale se ridicau la 130 – 150 de milioane lei, acum au ajuns la 283 – 284 milioane de lei. Dintre acestea, transferurile de la Ministerul Sănătății, prin Casele județene, către spitale, s-au ridicat la circa 68 de milioane de lei pentru completarea veniturilor pe care spitalele le obțin de la Casa de Asigurări ca urmare a prestării serviciilor medicale. Iar veniturile pe care cele patru spitale le-au încasat de la Casă pentru munca depusă efectiv, ca urmare a internărilor, prin spitalizare continuă sau de zi, au fost de circa 64 de milioane de lei. (…) Am încheiat anul fără probleme deosebite. Fac însă o precizare aici. Ar mai fi trebuit să plătim peste valoarea de contract sume pe care le-au depășit în special spitalul din Slobozia, cu aproape 1 milion de lei, și cel din Fetești, cu aproximativ 1,7 milioane lei. Noi am făcut demersuri de a atrage fonduri pentru spitale, în sensul că, prin valoarea DRG (grupe de diagnostice), a acelor cazuri rezolvate, au avut un indice de complexitate mai mare, ce le-a permis să încaseze chiar dacă nu și-au realizat internările continue la nivelul valorii contractate. Spitalul Slobozia, de exemplu, a avut un indice de complexitate mult mai mare, fie că acum sunt medici mai tineri, mai aplecați asupra diagnosticului și introduc în sistemul informatic și alte comorbidități, astfel încât valoarea și complexitatea cazurilor și a operațiilor a permis să crească indicele de complexitate al Spitalului Județean, ceea ce este bine, spunem noi, pentru că se acordă astfel de servicii de calitate înaltă (…)”, a spus Mihai Geantă.

Medicina primară a avut venituri în creștere

Tratamentul în ambulatoriu, pentru bolnavii cronici sau îmbolnăvirile acute, a ocupat și anul trecut un loc fruntaș în ceea ce privește sumele acordate, de aproximativ 80 de milioane de lei. Numai pentru medicamente compensate și gratuite au fost alocați 40 de milioane de lei, 22 de milioane de lei pentru bolile cronice, pentru afecțiunile oncologice – 7,2 milioane de lei, pentru diabetul zaharat – 10 milioane lei, programul național de dializă – 10 milioane de lei, dar și pentru materiale sanitare, programul post-transplant, programul pentru boli rare…

Investigațiile paraclinice au atras, de asemenea, sume considerabile, de 7,2 milioane de lei, în creștere față de anii anteriori. Cu toate acestea, la finele lunii decembrie au fost rambursați circa 60.000 de lei, nefiind consumați.

Bazele de tratament au avut alocat un buget de circa 2,1 milioane de lei, buget care a permis persoanelor ce aveau nevoie de recuperare-reabilitare a stării de sănătate să facă astfel de ședințe.

Pe domeniul Stomatologie a fost alocată suma de aproximativ 1 milion de lei,  anul acesta crescând puțin suma alocată lunar medicilor specialiști pentru micile intervenții.

În legătură cu îngrijirile la domiciliu, din păcate în județul Ialomița numărul furnizorilor s-a redus la doi (la Urziceni și Slobozia), din cauza faptului că firmele trebuie să aibă un medic angajat, iar acei furnizori nu-și puteau permite să ofere salarii de 10.000 lei lunar acelor medici.

Medicina primară, foarte importantă, a avut venituri în creștere legate de consultațiile pe care le acordă, crescând valoarea punctului la „per capita”, astfel că sumele plătite anul trecut au fost de circa 29 milioane de lei pentru cei 110 medici de familie din județ aflați în contract cu CJAS.

La acest capitol putem pune că au fost cabinete medicale care au primit și 30.000 de lei lunar, având înscriși, în general, între 2.500  și 3.900 de pacienți, dintre care unii sunt la pachetul minimal. Însă, există și o excepție, un medic, la Ion Roată, care are 4.954 de pacienți, după ce un alt medic s-a pensionat, preluând pacienții de la celălalt cabinet.

În ceea ce privește consumul de medicamente, putem spune că anul trecut au fost prescrise aproximativ 850.000 de rețete, dintre care 629.000 compensate și 216.000 gratuite. Cele mai multe au fost prescrise pensionarilor, aproximativ 320.000, copiilor 80.000, salariaților 79.000, 51.000 persoanelor cu handicap.

Acte adiționale până la aprobarea noului contract-cadru

Casa Județeană de Asigurări a început autorizarea pe anul acesta, încheind acte adiționale la contractul vechi până la aprobarea noului contract cadru, care va fi aprobat probabil la începutul lunii aprilie.

Pe primele două luni ale acestui an, sumele alocate spitalelor se ridică la 9,7 milioane de lei pentru toate cele patru spitale, iar la farmacii – în jur de 4,5 milioane de lei/lună, laboratoarele au alocat în jur de 600.000 lei/lună, dispozitive medicale – 230.000lei/lună, medicii de familie 5,2 milioane lei pe ambele luni.

Privitor la activitatea de soluționare a petițiilor primite, menționăm faptul că în anul 2019 CJAS Ialomița a înregistrat 28 de petiții, cele mai multe vizând modul de acordare a concediilor medicale (8)  sau neplata de către angajatori a indemnizațiilor de concediu medical (7) precum și nemulțumiri ale asiguraților cu privire la activitatea medicilor specialiști (4) și a medicilor de familie (4)  – refuzul de a prescrie anumite medicamente sau de a elibera scrisori medicale. Alte petiții au avut ca obiect acordarea dispozitivelor medicale, înregistrarea persoanelor în anumite categorii de asigurați sau nefuncționarea cardului de sănătate.

Totodată, pacienții români care sunt în Anglia vor avea aceleași drepturi ca și până acum, putând primi servicii medicale de urgență pe baza cardului european de sănătate, la fel și pacienții englezi care vin în România, existând o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2020. De asemenea, pentru pacienții care utilizează formularul S2 (pentru operații care nu pot fi făcute în România) vor primi în continuare servicii medicale până la 31 decembrie.