Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, s-a aflat vineri, 27 septembrie, la Slobozia, pentru a participa la masa rotundă cu tema „Trecut, prezent și viitor în cultura orezului”, din cadrul manifestării expoziționale „Ziua orezului”, aflată la a VIII-a ediție.

Întâlnirea s-a dovedit a fi una interesantă, cel puțin pentru cei din domeniu, care au aflat intențiile ministerului Agriculturii cu privire la creșterea producției de orez din România, dar și legat de sprijinirea producătorilor.

Trebuie spus că, înainte de 1989, România reprezenta un important cultivator de orez, având peste 50.000 de hectare. În prezent, în țara noastră se mai cultivă 11.000 de hectare, majoritatea de către firme străine. Și în județul Ialomița sunt concesionate, de către Consiliul Județean, peste 1.000 de hectare, special pentru această cultură, către trei firme cu capital străin. Și pentru că acest orez se produce în județul nostru, trebuie să marcăm cumva, nu?

Și s-ar putea să mai avem ce sărbători, având în vedere intențiile ministerului Agriculturii de a face din România primul producător de orez bio din Europa, asta cu sprijinul societății italiene Riso Scotti. Tot datorită firmei italiene, Ialomița a redevenit unul dintre județele importante în ceea ce privește cultura orezului, fiind urmată de Brăila, Dolj, Timiș, Olt.

Cu toate acestea, România încă nu se află printre țările care să atragă din acest punct de vedere.

Potrivit secretarului de stat Botănoiu, anul trecut România a avut o balanță deficitară la orez, fiind importate 22.000 de tone de orez și exportate numai 13.000 de tone.

„Avem o problemă cu privire la reglementarea acestui deficit de orez și care poate fi rezolvată prin măsurile pe care le vom adopta, pentru a da prioritate acestei culturi (…)”, spunea oficialul.

Botănoiu a precizat că se are în vedere întocmirea unui program național pentru această cultură, dar și crearea unui fond mutual pentru producătorii de orez, fond care poate proteja agricultorul în orice situație.

„Acel fond mutual se referă tocmai la pierderile pe care agricultorul le poate înregistra din cauza a trei riscuri, și anume: riscurile climatice – secetă, îngheț (care nu sunt asigurate de companiile de asigurări), apoi volatilitatea prețurilor de la o zi la alta și chiar de la o oră la alta (…), astfel că producătorul nu mai are o predictibilitate a prețului pentru a-și asigura veniturile, și atacul de boli și dăunători. Aceste riscuri produc pierderi de venit care pot fi acoperite prin acest fond mutual, care dacă este administrat corect în perioada următoare poate deveni un fel de bancă agricolă a agricultorilor”, sublinia Botănoiu.

Prezent la eveniment, Viorel Nica, prim-vicepreședintele Federației Producătorilor Agricoli din România (ProAgro), federație care a fost înscrisă recent în Copa Cogeca (organizație la nivel european care reprezintă interesele fermierilor la Bruxelles), spunea că o astfel de manifestare ar fi trebuit organizată chiar la sediul producătorului de orez pe care îl avem în județ, pentru discuții mai aplicate despre această cultură.

Viorel Nica preciza că orezul este o cultură foarte importantă atât din punct de vedere al valorificării terenurilor foarte slabe, cât și din punct de vedere al sănătății alimentației.

Acesta i-a felicitat pe producători pentru că se extind din ce în ce mai mult, apreciind că în viitor cultura orezului în județul Ialomița va deveni una importantă, așa cum sunt în prezent culturile de porumb și grâu.

În context, vicepreședintele Consiliului Județean Ialomița, Ioan Martin, a menționat că există o mare disponibilitate din punct de vedere al terenurilor pretabile pentru cultura de orez, susținând că avem în județ până la 2000 de hectare de terenuri slab agricole sau neproductive.

„Încurajăm reconversia lor, prin acordarea de facilități, astfel că cerem niște redevențe mici în primii ani de concesiune pentru cei care reușesc aceste reconversii, iar odată cu creșterea producției, a veniturilor societății, treptat majorăm nivelul redevenței. Am rămas impresionat de producția declarată de Riso, de 7.000 de tone la hectar, și sperăm ca anul acesta să o depășească”, a conchis Ioan Martin.

Pe lângă mărcile cunoscute, Riso Scotti a apărut pe piață și cu „Orezul Românesc”, chiar dacă sub sigla firmei italiene.