Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Ialomiţa, prin personalul de specialitate, în perioada 10 – 12 octombrie 2016, ca urmare a unei notificări primite de la DSVSA București, a dispus măsuri de retragere de la comercializare și dirijarea către o unitate de neutralizare a unei cantități de 1.648,30 kg macrou congelat ce prezenta contaminare cu Anisakis, dintr-un depozit din județul Ialomița

De asemenea, a efectuat în perioada 13 – 14 octombrie 2016, controale în unități de procesare și comercializare a produselor alimentare. Au fost întreprinse un număr de 5 controale pe teritoriul judeţului Ialomiţa.

În timpul controalelor s-a urmărit modul în care operatorii economici respectă prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

Cu ocazia acestor controale au fost aplicate 3 sancţiuni contravenţionale în valoare de 4.300 lei, având ca neconformitate nerespectarea condițiilor de igienă privind manipularea produselor alimentare și neîntreținerea spațiilor de producție; de asemenea, s-a dispus confiscarea a 274 kg. produse lactate care au fost dirijate către o unitate de neutralizare.

Comunicat de presă: DSVSA – Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Ialomiţa

Informații privind infecția provocată de ANISAKIS SIMPLEX

A.simplex face parte din specia nematodelor, fam. Anisakidae, în producerea anisakidozei fiind implicate larvele de stadiul III ale mai multor specii, dintre acestea cele mai importante fiind A. simplex şi Pseudoterranova decipiens (P. decipiens).

Larvele acestora se deosebesc de alţi paraziţi eventual prezenţi în musculatură, prin alura lor de şarpe şi protejarea lor de o capsulă. Mărimea, culoarea, modul de prezentare a parazitului în interiorul fileului sau al cavităţii abdominale a peştelui, comportarea larvei după extragerea din capsulă permit deosebirea larvelor de Anisakidae, între ele, şi chiar identificarea lor, cu o precizie de 95%.

Parazitul A.simplex are 2 cm lungime, este uşor de observat în organe, dar dificil de vizualizat în musculatură şi în pereţii abdominali ai peştilor albi.

Efecte adverse asupra consumatorilor

Anisakidoza umană se caracterizează prin manifestările alergice, cutanate sau articulare (faza invazivă), pseudo-ulceroase (faza acută) sau dureri sau sindroame subocluzive (faza subacută). Are o repartiţie mondială, cu focare concentrate în Asia şi Europa de Vest, 90% din cazuri fiind semnalate în Japonia, urmând apoi Germania, Olanda, Spania şi Franţa.

Majoritatea cazurile au fost asociate consumului de produse tradiţionale din peşte crud, insuficient tratat termic sau marinat care conţine Specia Originea Numărul de probe % probe pozitive Pastrav curcubeu de crescatorie Japonia 40 0 Somonul sălbatic Washington 237 100 Somonul sălbatic Atlanticul de Nord 62 65 Somonul sălbatic Atlanticul de Vest 334 80-100 Somonul sălbatic Atlanticul de Est 34 82 Somonul coho sălbatic Japonia 40 100 Sardine Marea Mediterană 7 14 Hering Marea Mediterană 4 948 86 Hering Oceanul Pacific 127 88 Cod Oceanul Pacific 509 84 4 larve infestante (ex: sushi şi sashimi – Japonia; hering sărat şi afumat – Olanda; somon maturat uscat şi marinat în condimente – Scandinavia, hamsii murate – Spania, somon crud – Hawai).

Produsele pescăreşti cel mai des implicate în apariţia anisakidozei umane sunt: macroul şi caracatiţa în Japonia, heringul în Europa. Simptomatologia debutează cu urticarie pe fond alergic şi ulterior sindrom anafilactoid asociat cu infecţii gastro-intestinale.

Cazurile studiate în Spania descriu simptome clinice evoluând de la angioedeme izolate şi urticarie, până la şoc anafilactic. Alte simptome descrise: gastroenetrita eozinofilică, boala respiratorie ocupaţională, boala reumatică şi dermatita de contact.

Formele alergice sunt tratate de obicei cu medicaţie antihistaminică şi corticosteroizi. Urticaria acută şi angioedemul afectează aprox.20% din populaţie, în special adolescenţii şi deşi aceste simpotme sunt limitate, fără a pune în pericol viaţa pacienţilor, creează o stare de disconfort datorată pruritului, tulburărilor de somn. Apariţia angioedemului asociat cu urticaria se întâlneşte la cca. 30% din cazuri şi poate pune în pericol viaţa pacienţilor atunci când apare riscul unui edem al glotei.

Primele semne ale unei reacţii alergice uzuale apar în aproximativ 60-120 minute şi uneori chiar şi 6 ore, de la consumul peştelui (produselor pescăreşti) infestate. sursa ansvsa.ro