Vineri, 25 octombrie, CNAIR a recepționat Studiul de fezabilitate pentru obiectivul ”Pasaj denivelat superior pe DN 21 km 105+500” la Drajna.

În cadrul unei conferințe de presă susținută la Slobozia, la care au participat reprezentanții CNAIR, DRDP Constanța, ai firmei Search Corporation, care au întocmit Studiul de fezabilitate, dar și deputați și senatori PSD, autorități publice locale și județene, a fost prezentat acest obiectiv de investiții, mult așteptat de către cei care tranzitează sectorul de drum dintre Slobozia și Călărași.
Pasajul va fi amplasat în vecinătatea satului Drajna Nouă (comuna Dragalina) din județul Călărași. Drumul, care este tranzitat zilnic de mii de autovehicule, face legătura între Brăila, pe DN21, Slobozia, Drajna, Autostrada Soarelui, iar prin DN3A cu Fetești și Lehliu Gară. Este un nod rutier extrem de important, însă de multe ori traficul este blocat zeci de minute, din cauza barierei CFR creându-se cozi kilometrice.

Datele măsurătorilor arată că între anii 2010 – 2015 a avut loc o creștere continuă a traficului, de 9,2%/an, pe întreg sectorul de drum, iar de 5,9% pe sectorul Slobozia și DN3A, iar în 2016 a fost contorizată o creștere cu 40% a traficului, raportat la anul anterior. De asemenea, au fost măsurate valorile de trafic și în anii următori, ultimele fiind în septembrie și octombrie anul curent, care au confirmat aceleași rezultate privind creșterea valorilor de trafic.

Realizarea acestui pasaj denivelat, care va avea patru benzi, ar spori capacitatea și siguranța circulației și ar reduce durata de deplasare și poluarea atmosferică.

Șeful de proiect al Search Corporation, Ibramaihan Janda, spunea că pasajul de la Drajna va fi realizat începând de la nodul rutier de la autostradă, spre Slobozia, unde se va amenaja un sens giratoriu, se va merge paralel cu DN21, va traversa calea ferată și DN 3A şi se va descărca, de asemenea, într-un sens giratoriu, la intersecția cu DC 20, în comuna Dragalina.

Potrivit SF-ului au fost avansate mai multe variante de lucru ale pasajului suprateran. Prima, cu grinzi prefabricate din beton armat precomprimat, de 302 metri, construcție estimată a se realiza pe o perioadă de 18 luni, iar a doua variantă, cu o grindă continuă, pe trei deschideri și două grinzi continue cu două deschideri, cu grinzi din „oțel cu inimă plină”, de 327 metri, perioada de construire fiind estimată la 24 de luni.

Varianta 1 din beton armat prezintă costuri de întreținere și mentenanță mai mici decât varianta 2 pe structură metalică, varianta 1 are deschideri de 22 respectiv 28 de metri, ceea ce este relativ ușor de manipulat, față de structura din varianta 2 în care tablierul de beton are deschiderea de 40 de metri, plus tablierul din oțel care are deschideri și de 60 de metri, deci vor exista dificultăți de realizare a sudurilor, de ridicare a tablierului pe amplasament, fiind necesare macarale de mare capacitate. De asemenea, piloții în prima variantă vor avea 20 metri, iar în varianta 2 este estimat a avea 25 poate chiar 30 de metri, ceea ce implică o procedură mai mare de forare și un risc mai mare de execuție.

Valoarea investiţiei privind construirea pasajului este estimată la circa 95 – 110 milioane de lei, urmând ca valoarea finală să fie stabilită după aprobarea indicatorilor tehnico – economici. Prima variantă este estimată la 95 – 100 de milioane lei, iar varianta 2 la 105 – 110 milioane lei.

În momentul de față trebuie avizat proiectul, va intra în avizare interministerială, după care aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin HG și scoaterea la licitație a proiectării și execuției acestui obiectiv.

„Avizarea interministerială sperăm să o realizăm în maxim două luni. Este un angajament pe care ni-l luăm”, a declarat deputatul PSD, Ștefan Mușoiu.
Anul de dare în folosință vehiculat ar fi 2022, în varianta optimistă.