Deblocarea posturilor în sistemul sanitar, renunţarea la orice barieră în ceea ce priveşte fondul pentru plata personalului, excluderea din categoria de bugetari a medicilor, dat fiind practica independentă şi autonomă a acestora, precizarea în mod expres că medicul nu este funcţionar public şi nici echivalent al acestuia, majorarea veniturilor medicilor rezidenți, modificarea legii malpraxisului, condiţii de muncă decente pentru medici pentru a putea asigura un act medical de calitate şi, implicit, siguranţa pacientului și necondiţionarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România de încheierea asigurării de malpraxis, sunt doar câteva dintre problemele expuse în cadrul Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România și pentru care se solicită rezolvare.

Consiliul Național al CMR a analizat situaţia personalului din sistemul de sănătate și a constatat că, deși există o relaţie de colaborare cu Ministerul Sănătății, iniţiativele luate în vederea îmbunătățirii situaţiei nu au fost puse în practică din cauza blocajelor de la nivel executiv și legislativ.

Astfel, a fost votat un calendar al viitoarelor acţiuni de protest în condiţiile în care solicitările nu îşi vor găsi rezolvare.
Medicii ialomițeni au anunțat, miercuri 26 iunie, că se alătură acestor acțiuni de protest care vor începe în luna august și vor dura până în octombrie, iar dacă doleanțele lor nu vor fi rezolvate, în luna noiembrie vor demisiona în bloc.

„Medicina este cu mult în urma agriculturii, deși este cel puțin la fel de importantă precum agricultura și ar trebui să i se dea importanța cuvenită. (…) Să știți că nimeni nu-și dorește această măsură, de a demisiona în bloc. Dar dacă nu se poate, așa cum s-a întâmplat în Germania, Franța, Lituania și multe alte țări, se poate întâmpla să ajungem și noi la aceste manifestări extreme de protest”, afirma Vasile Olaru, managerul Spitalului Județean de Urgență din Slobozia și președinte al Colegiului Medicilor din Ialomița.

Totodată, medicul Mihai Lungu, președintele Asociației Medicilor de Familie din județul Ialomița și secretar al Colegiului Medicilor, spunea că lucrurile nu mai pot continua în acest fel, sistemul fiind într-o lipsă cronică de fonduri, situație care afectează atât medicii cât și pacienții. Însă, spunea Mihai Lungu, răspunzător este întotdeauna medicul deși, la rându-i, își desfășoară activitatea în condiții improprii.

„Plata pentru o consultație la medicul de familie este comparabilă cu un tuns. Suntem chiar mai jos decât frizerii. Nu avem nimic cu frizerii, doamne ferește, dar nu se stabilește o grilă de salarizare. O nemulțumire personală, este că noi medicii de familie nu suntem nici privați, nici bugetari. Nu ne interesează să fim bugetari, dar la ora actuală suntem niște persoane fizice autorizate cu contracte impuse de stat”, sublinia medicul.

Lipsă personal, lipsă fonduri, aparatură veche, salarii mici

Problemele menționate au nuanțe particulare la nivelul fiecărui județ. În unele spitale există medici specialiști dar nu există aparatură modernă, în altele situația este tocmai pe dos. La acestea se adaugă lipsa fondurilor, atât pentru funcționarea în bune condiții, dar mai ales pentru investiții, probleme care duc, inevitabil, la o stare de tensiune generalizată.

În județul Ialomița sunt aproximativ 300 de medici, iar din cauza problemelor din sistem numărul acestora este într-o continuă scădere.

La Spitalul Județean de Urgență din Slobozia este în continuare nevoie de medici, la pediatrie, oftalmologie, nou-născuți, ORL, ATI, obstretică-ginecologie, oncologie.

Managerul Spitalului Județean de Urgență din Slobozia susținea că deși există foarte mulți medici specialiști tineri, aceștia lucrează în condiții improprii și nu au aparatura necesară desfășurării activității, exemple fiind la anatomie patologică, pediatrie, urologie.

„Ar fi nevoie de incubatoare, ecograf la pediatrie, un aparat Roentgen la radiologie.
Sunt referate, cereri la minister, la consiliul județean însă nu există fonduri alocate în acest sens. În spital, aproape 10% din aparatură este nouă, în rest… Avem și piese de muzeu. Noi depunem de fiecare dată referate de necesitate, însă în funcție de bugetul existent obținem sau nu ceea ce avem nevoie. Nu avem ecograf la pediatrie, noi ne folosim de ecograful de la urgențe, de la adulți, care este la parter. Avem anumite aparate, dar care sunt uzate moral. De exemplu, incubatoarele. După accidentul de la Giulești au fost sigilate 20 de incubatoare, în funcțiune rămânând șase”, susțin reprezentanți ai spitalului.

Sponsorizări în produse agricole. Grâu, porumb, legume, fructe

În condițiile în care anul acesta contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate a fost semnat de-abia în luna iunie, fondurile alocate fiind limitate, se estimează că banii vor ajunge doar pentru salarii și utilități, investițiile fiind excluse. Tot potrivit estimărilor, spitalul va înregistra arierate pe medicamente și materiale sanitare. În plus, bugetul Spitalului urmează să fie aprobat, pentru prima dată, în cadrul ședinței C.J. din luna iulie.

În acest context, deloc favorabil, speranțele se îndreaptă către fundația înființată în acest scop, respectiv „Ajutor pentru Sănătate”.

Pe lângă plățile directe venite de la diverși pacienți, vor mai veni bani și din direcționarea a 2% din impozitul pe venit către fundație sau din sponzorizări „în natură”.

„Vom face în așa fel încât să putem merge la firme agricole să doneze produse dacă fonduri nu există. Am discutat cu câțiva dintre ei și au spus că nu au nimic împotrivă să doneze 500 – 1.000 de kg de grâu… Am vorbit cu un morar, care ne va face din grâu făină și din porumb mălai și vor fi aduse la spital. Ce, e rău? Probabil că vom colecta și pepeni, legume și le vom aduce la spital”, spunea managerul.

Medicii, comparați cu agresorii

Menționam anterior faptul că printre doleanțele medicilor se află și schimbarea unor prevederi din legea malpraxisului, considerându-se anormal ca aceștia, în timpul exercitării profesiei, atunci când se întâmplă un necaz, mai mic sau mai mare, cu un pacient „să fie judecați după codul penal și să fie acuzați în mod direct, la fel ca un agresor”.

Este binecunoscut faptul că malpraxisul reprezintă eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea legală a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.

„Când un medic este acuzat, se pornește de la prezumția de vinovăție. Deci, medicul este vinovat și tot el trebuie să aducă probe pentru a se disculpa, ceea ce nu este normal. Medicii fac greșeli, așa cum facem toți, din diverse motive. La noi în țară, în contextul creat, este foarte delicat să vorbești despre chestia asta obiectiv și detașat. Unele sunt greșeli reale, altele fac parte din evoluția naturală a bolii respective, altele sunt din cauza oboselii sau chiar din lipsa profesionalismului și a experienței medicului. Există o zonă gri în medicină faptul că ne câștigăm experiența pe material uman. Nu putem ajunge la perfecțiune fără experiență, fără să exersezi. Greșelile au o distribuție liniară în rândul personalului și se întâmplă oricui în carieră, de mai multe ori. Depinde, însă, cum gestionăm aceste lucruri”, spuneau medicii.

O problemă, în opinia lor, este și faptul că unele cazuri de posibil malpraxis sunt preluate de neprofesioniști, mediatizate și denaturate în mod excesiv, afectând imaginea acelor medici. În opinia acestora, dacă în urma anchetei se constată faptul că medicul respectiv nu a greșit, nimeni nu va „repara” imaginea acelui medic.

Așadar, toate aceste probleme ale sistemului sanitar vor provoca în această vară mișcări de protest, asta în cazul în care calea dialogului va fi ocolită, iar rezolvarea punctuală a acestora va fi respinsă.