Miercuri, 10 martie, în comuna Cosâmbești, a fost semnat contractul de execuție a lucrărilor în vederea reabilitării Conacului Bolomey, construcție reprezentativă pentru arhitectura conacelor din estul Câmpiei Române.

Lucrările urmează să fie executate în următoarele 27 de luni, de SC Inspeti Building Restauration SRL Ploiești, valoarea contractului de achiziție fiind de 18.761.413,63 lei.

Restaurarea implică ample lucrări de arhitectură, atât la interior cât și la exterior, inclusiv lucrări de consolidare și refacere a fundației. După reabilitare, Conacul Bolomey se va transforma în Centru Cultural și Expozițional, cu parcul aferent, iar Anexa va adăposti ateliere de restaurare.

După refacerea parcului dendrologic, aici vor fi găzduite evenimente culturale în aer liber și vor deveni spații de promenadă și distracții pentru comunitatea locală și turiști.

La ora actuală conacul este o ruină, gradul de degradare fiind foarte ridicat.

„Vrem să facem din asta un obicei, ca fiecare obiectiv de investiții să fie semnat „la fața locului”. De ce? Pentru că putem vedea cum arată investiția care urmează să fie reabilitată, stadiul inițial, pentru ca apoi să putem monitoriza pașii pe care constructorul îi face pe parcursul derulării contractului. Îmi doresc foarte mult care acest obiectiv, de 30 de ani abandonat, să devină ce a fost odinioară, să devină un punct de atracție turistică (…)”, a declarat Marian Pavel, președintele Consiliului Județean Ialomița.

Contractul de finanțare a acestui proiect a fost semnat în februarie 2019, împreună cu alte proiecte, acesta fiind cel mai amplu din zona de cultură din județul Ialomița, cu cea mai mare finanțare din ultimii 25 de ani.

„Este un eveniment absolut istoric din punctul meu de vedere, pentru ceea ce înseamnă patrimoniul cultural al județului Ialomița, pentru că Ialomița nu înseamnă numai drumuri. Avem, într-adevăr, un obiectiv extraordinar în a rezolva problema infrastructurii rutiere, însă Ialomița înseamnă și școli, înseamnă și spitale, și nu în ultimul rând înseamnă patrimoniul cultural. Avem o bogăție absolut nefolosită din acest punct de vedere, iar astăzi este un pas mare pentru a începe să scoatem în evidență și capacitatea noastră culturală, a acestui județ care are un potențial deosebit. (…)”, a transmis și vicepreședintele Consiliului Județean, Cătălin Grigore.

Concepția arhitecturală a conacului, construit în anul 1898 de o echipă de meșteri italieni, la comanda familiei Ghețu, se încadrează în arhitectura nobiliară rurală tip „villa rustica”, în stilul neoclasic francez, cu elemente eclectice, bogat decorat atât la interior, cât și la exterior, cu camere spațioase, împodobite cu picturi murale e tip „șablon”, cu patru fațade identice, realizate la același nivel de arhitectură și detaliere și care pot fi privite din toate unghiurile.

„(…) Acest conac a fost un model în zona respectivă. (…) Cineva îmi spunea, întrebând ce s-a întâmplat cu acest conac, că… s-a fărâmat. Asta însemna că nimeni nu poartă vina pentru că s-a fărâmat, cum s-au fărâmat toate bucățile de istorie din județul nostru. Suntem obligați acum să le refacem, firimitură cu firimitură. Mi-ar plăcea să prind și momentul în care este inaugurat și să particip la un spectacol al activităților desfășurate cu ani în urmă aici, iar amfitrionul să scoată din pivnițe și sticle cu vin”, spunea și vicepreședintele C.J., Alexandru Dinu.

Așezat în mijlocul unei „grădini în suprafață de 10 pogoane plantate cu pomi fructiferi și nefructiferi”, dar și în zona inundabilă a râului Ialomița, conacul avea fundații de circa 1,70 – 2 metri adâncime, pentru a ajunge la terenul bun de fundare, deasupra apei freatice (-4 metri), fără un subsol înalt, doar parțial, care arată măiestria arhitectului care le-a proiectat. Clădirea avea un regim de înălțime spațial, cu o suprafață construită de 373 m.p. Structural, ea era realizată din zidărie de cărămidă plină, pereții portanți exteriori și interiori de la parter având grosimea de 42×60 cm, iar cei de la etaj 28×42 cm.

Volumul conacului era compact, paralelipipedic, perfect simetric, cu turnulețele balcoanelor rotunde, în cele patru colțuri. Subsolul conacului servea drept spațiu de depozitare pentru alimente. La parter se aflau patru saloane, de aproximativ 33 m.p., așezate două câte două de-a lungul unui hol central, pe est și vest, folosite pentru primiri și recepții, o bucătărie, oficiu și baie. Etajul cuprindea patru dormitoare pentru proprietari și oapeți, un hol central despărțit în două încăperi, baie, camere de serviciu și un balcon terasă. Cele patru camere mari de la etaj aveau acces la câte unul dintre cele patru turnulețe de colț, decorate cu piese turnate și care aveau rol pur decorativ, cu acces vizual la parc și vecinătăți. La mansardă existau numai spații anexe pentru depozitare și pentru personalul de serviciu. Accesul se făcea pe scări realizate din lemn. Șarpanta acoperișului era din lemn, cu învelitoare din tablă.

„Urmează 27 de luni provocatoare aș spune. Din poziția de administrator public voi oferi întreaga colaborare constructorului și vom fi foarte atenți la toate etapele propuse în cadrul proiectului”, a spus și Alexandru Potor.

Proiectul este implementat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 5, în cadrul apelului dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SURD), axa prioritară  – Promovarea culturii și a turismului, a contactelor directe între oameni.

Se pare că demersurile pentru reabilitarea acestui obiectiv au început prin 1997 și au fost destul de tumultoase. Nimeni, însă, nu s-a încumetat să riște timp și bani pentru un monument istoric dintr-o comună aflată la câțiva kilometri de Slobozia… Între timp, conacul s-a degradat, nu mai are acoperiș, iar o parte din structură este la pământ.

„Este o ocazie deosebită pentru comunitatea noastră, în calitate de beneficiari direcți ai acestui proiect. Speranța noastră este din 1997, de când a fost retrocedat, revenind comunității locale. Neavând posibilitatea financiară de a-l întreține, am fost nevoiți să facem demersuri și să-l cedăm Consiliului Județean, care ulterior a devenit și proprietar. Mă bucură foarte mult inițiativa lor și le mulțumesc (…)”, a transmis și primarul comunei Cosâmbești, Bogdan Popescu.

După reabilitarea sa, Conacul Bolomey se va reînscrie printre atracțiile turistice și culturale ale județului și se poate transforma într-un brand.

„Familia Ghețu a construit acest conac. Este o construcție insolită pentru spațiul acesta de Bărăgan, are un stil neoclasic franțuzesc, doar acoperișul și câteva elemente minore sunt de influență nici măcar neoromânească, eclectică. Spun acest lucru deoarece în județul Ialomița sunt multe conace cu arhitectură neoromânească și care reprezintă un potențial uriaș pentru județul nostru. (…) Aici a fost o fermă model, îndeosebi pentru orez, pentru că terenul era inundabil. Aici era o orezărie, pe care au înființat-o frații Bolomey, după ce au preluat, în urma unor procese, acest conac de la familia Ghețu. (…) Inginerul Constantin Bolomey face aici agricultură modernă, și aici avem o fermă model pentru orezărie. Județul Ialomița mai are o fermă model, la Perieți, care este o comoară, din păcate ascunsă, care trebuie scoasă la vedere, pentru că ea ar aduce acestui județ un renume. Ferma de la Perieți are notorietate în istoria agriculturii europene, fiind o perioadă cel mai mare exportator de semințe. Vă propun să ne gândim la un viitor proiect de reabilitare”, declara Elena Pacală, reprezentantul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Ialomiţa.

Așadar, constructorul speră ca lucrările să fie finalizate chiar înainte de termen, asta dacă „vremea o să ne ajute”.

Ignatuc Mădălina, administratorul firmei Inspeti Building Restauration, spunea că partea de structură pare a fi cea mai dificilă operațiune de refacere a conacului, urmată de componentele artistice.

Firma care realizează acest proiect are în portofoliu, printre altele, restaurarea fațadei Universității Transilvania din Brașov, o lucrare destul de complexă, cetatea Turris de la Turnu Măgurele, lucrează la Castelul Iulia Hașdeu, dar și la alte obiective.

La licitație au mai participat și alte firme, dintre care una a făcut și contestație. Însă, după rezolvarea contestației, SC Inspeti Building Restauration SRL Ploiești rămâne constructorul care se va ocupa de reabilitarea conacului, a anexei, a parcului, iar peste aproximativ doi ani vom vedea dacă va arăta „ca în poze”. Pentru dotarea cu mobilier și alte „acareturi”, Consiliul Județean va face achiziții separate, estimate la aproximativ 320.000 lei.