Reabilitarea Conacului Bolomey, monument istoric și de arhitectură din comuna Cosâmbești, a fost o provocare extraordinară atât pentru autoritățile județene care s-au încăpățânat să-l readucă la viață, dar mai ales pentru proiectanți, constructori, restauratori, pictori, dar și pentru echipa de implementare.

Lăsată ani buni în paragină, clădirea ajunsese la un grad de degradare foarte ridicat. Deși discuțiile pentru reabilitarea acestui obiectiv au început, se pare, prin 1997, când a intrat într-un program de restaurare al Ministerului Culturii și Cultelor, nimeni nu s-a încumetat să riște timp și bani pentru un monument istoric dintr-o comună aflată la câțiva kilometri de Slobozia. Așa că a fost lăsată în „conservare”.

În martie 2019, însă, după încercări repetate de a găsi fonduri, se semna contractul de finanțare, Consiliul Județean Ialomița accesând fonduri prin programul Operațional Regional 2014 – 2020 (FUERD), fiind cofinanțat și din bugetul național și cel județean. Acest proiect este cel mai amplu pe zona de cultură din județul Ialomița, cu cea mai mare finanțare din ultimii 25 de ani, respectiv 38.333.643 lei. Iar în 2021 se dădea „undă verde” pentru începerea lucrărilor.

Vineri, 22 noiembrie, autoritățile județene, alături de reprezentanți ai echipelor care au lucrat la acest obiectiv, au susținut o conferință de presă chiar la Conacul Bolomey, ca urmare a efectuării recepției la terminarea lucrărilor.

„Este o realizare impresionantă. Niciunul dintre noi nu am crezut că va arăta așa. Ne-am dorit, am sperat, dar nu am crezut. Astăzi, toți cei care au muncit aici (…) și care au colaborat în această perioadă, chiar dacă s-au certat foarte mult pentru ca totul să iasă bine, ne dau nouă șansa, celor care conducem vremelnic Consiliul Județean, să putem să deschidem într-un fel sau altul către cetățeni, prin intermediul dumneavoastră, acest minunat conac. Deși noi avem recepția făcută, nu avem încă autorizația de incendiu, implicit de funcționare. Lucrăm la acest lucru (…), pentru ca acest conac să primească în interiorul său acțiuni culturale și educative. Vom face în perioada următoare și un brainstorming – cu autorități din zona culturală, cetățeni, mass-media – pentru a da acestei bijuterii arhitecturale o utilitate cât mai adecvată cu stilul și cu ceea ce s-a realizat aici”, a declarat Marian Pavel, președintele Consiliului Județean Ialomița.

Restaurarea a implicat ample lucrări de arhitectură, atât la interior cât și la exterior, inclusiv lucrări de consolidare și refacere a fundației. Totodată, au fost refăcute atât anexa care se află în apropiere și unde se vor desfășura ateliere meșteșugărești, dar și parcul dendrologic aferent conacului, unde vor fi găzduite evenimente culturale în aer liber și care vor deveni spații de promenadă și distracție pentru comunitatea locală și turiști. Autoritățile se gândesc chiar la organizarea unui festival care să poarte numele conacului, dar și la o poveste pentru public, bazată „pe urmele lăsate de familia Bolomey” în această comunitate.

În județul Ialomița mai avem un exemplu fericit la Manasia, unde conacul Hagianoff a fost reabilitat și arată ca o bijuterie, însă este în proprietate privată.

Și conacul Bolomey se vrea a fi ca la Manasia, cu săli de conferințe, ateliere meșteșugărești, zone de expoziții, de muzică, iar cu un interior refăcut până în cele mai mici detalii, care, susțin specialiștii, a respectat arhitectura originală, dar și cu o mobilare pe măsură, va putea fi un punct de atracție.

Concepția arhitecturală a conacului, construit în anul 1898 de o echipă de meșteri italieni, la comanda familiei Ghețu, se încadrează în arhitectura nobiliară rurală tip „villa rustica”, în stilul neoclasic francez, cu elemente eclectice, bogat decorat atât la interior, cât și la exterior, cu camere spațioase, împodobite cu picturi murale de tip „șablon”, cu patru fațade identice, realizate la același nivel de arhitectură și detaliere și care pot fi privite din toate unghiurile.

Din anul 1932 a intrat în posesia lui Constantin Bolomey. Pe moșia acestuia se mai găseau și o biserică de mici dimensiuni, un parc dendrologic, o pădure, o livadă, o orezărie, crescătorie de animale, cărămidărie și câteva anexe, din care se mai păstrează doar una. Regimul instaurat după Al Doilea Război Mondial i-a conferit o exploatare care l-a degradat rapid, conacul deservind ferma din Bora, pe post de crescătorie de pui și CAP-ul din Cosâmbești, ca depozit de legume și îngrășăminte.

Dacă în urmă cu trei ani puteau privi cerul din interiorul conacului, riscând să le cadă diverse materiale de construcție în cap, acum vizitatorii pot urca în siguranță la etajele superioare și admira toate sălile până în mansardă, care a fost creată tot pentru diverse activități.

Prezent la eveniment, europarlamentarul Ștefan Mușoiu  a susținut ca obiectivul va reprezenta un reper cultural pentru județul Ialomița, demn de a fi introdus în circuitul turistic național  și s-a arătat încrezător că  acesta va  deveni  un centru de creație culturală pentru generațiile prezente și viitoare.

„Este un eveniment deosebit pentru județul Ialomița, implicit pentru comuna Cosâmbești, pentru că inaugurăm această bijuterie arhitectonică și culturală ce va genera evenimente educative, culturale și va genera cu siguranță și bunăstare economică atât pentru cetățenii comunei Cosâmbești, dar și pentru județul Ialomița. Este un reper cultural, care se alătură altor repere culturale din județul Ialomița și sper ca în acest mod, dar și prin altele de care au vorbit colegii mei, să reușim să avem turism și aici, în Ialomița (…) Vreau să felicit Consiliul Județean, pe Marian Pavel, echipa care a contribuit la punerea în valoare a acestui obiectiv de o importanță și o frumusețe extraordinare pentru județ și succes celor care vor administra acest obiectiv, pentru a avea evenimente de anvergură, care să pună în valoare județul Ialomița”, a declarat Ștefan Mușoiu.

Conacul se află în administrarea Muzeului Județean Ialomița, având în vedere faptul că din 2003 monumentul istoric și de arhitectură a fost inclus în patrimoniul instituției.

Arhitectul Ruxandra Nemțeanu susținea faptul că provocări au existat, evident, pe tot parcursul derulării acestui proiect, având în vedere faptul că „dintr-o ruină trebuia să depistezi fiecare urmă, să studiezi fiecare lucru, fiecare detaliu”, însă acum conacul este unul „luminat”, fiind refăcut, cu mici excepții, după „planurile vremii”.

Elena Pacală, directorul Direcției de Cultură Ialomița, sublinia faptul că acest obiectiv trebuie inclus într-un circuit turistic, cultural, istoric, iar legendele apărute de-a lungul vremii cu privire la conac și la proprietarul acestuia, putând atrage atenția turiștilor.

„Deși cultura nu este un input cu rezultate imediate, ea construiește clădiri, dar mai ales atitudini în oameni. Cu cât o clădire este mai înaltă, cu atât ea dă expresie unei năzuințe mai înalte și unei posibilități de dezvoltare mai mari. (…) Doamna Nemțeanu este o bună cunoscătoare a conacului Bolomey, dânsa ocupându-se de acest conac de multe decenii și cunoaște istoria în detalii, și a oamenilor, a faptelor, dar doar clădirea în sine nu este suficientă. Ea trebuie îmbrăcată într-o poveste, pentru că această clădire are o mie și una de nopți de povești, unele mai romantice, altele mai macabre. Memoria colectivă din Cosâmbești păstrează încă povești aici. Ele vor trebui culese și „vândute”, astfel încât să fie o atracție veritabilă. Aici au fost foarte multe povești, unele dintre ele din zona macabrului, unii spunând că Bolomey era un fel de Vlad Țepeș. (…) În România, în Europa, în lume, sunt clădiri mult mai minunate decât conacul Bolomey, dar fiecare se diferențiază prin setul de povești cu care iese în întâmpinare”, preciza Elena Pacală, care a felicitat performanța celor care au manageriat acest proiect.

Constantin Bolomey a fost un boier de origine elvețiană care a cumpărat această proprietate în 1932 de la familia Ghețu. Personalitatea lui Bolomey a fost remarcată imediat, dar mai ales opulența cu care se afișa în fața nobililor vremii. Petrecerile pe care le organiza aici țineau trei zile și trei nopți, legendele mergând mai departe cu tuneluri care ajungeau până la râul Ialomița și cu fete ținute în pivnițele conacului pentru distracția potențaților vremii.

 „A fost o muncă istovitoare, a unei echipe dedicate, a unor oameni care au pus suflet, pricepere, tenacitate și implicare deosebită și vreau să le mulțumesc pentru acest lucru tuturor. (…)”, a conchis Adrian Ionescu, secretarul general al Consiliului Județean Ialomița și manager de proiect.

Așadar, după reabilitare, Conacul Bolomey se va transforma în Centru Cultural Expozițional, iar Anexa va adăposti ateliere de restaurare și pictură. Aici, Liceul de Artă din Slobozia, precum și artiștii membri ai UAP vor putea expune lucrările realizate în cele două clădiri.