În timp ce geologii avertizează că un cutremur cu o magnitudine de peste 7 grade, ca acela din 4 martie 1977, se poate produce oricând în România, autoritățile rămân, practic, împietrite în trecut și nu catadicsesc să actualizeze planurile de apărare în cazul producerii unor cutremure și nici să continue acțiunile de expertizare a clădirilor vulnerabile.

An de an, aceștia au reușit doar să împământenească regula „Copy – Paste”, planurile de apărare nefiind actualizate de ani buni, pe motiv că… nu s-a schimbat nimic. Ne-o demonstrează și faptul că planul de apărare în cazul producerii situaţiilor de urgenţă specifice, provocate de cutremur şi alunecări de teren, postat pe site-ul Prefecturii Ialomiţa este din ianuarie 2011, plan care este întocmit, de fapt, cu mulți ani înainte, iar mărturie stau câteva fraze.

Chiar dacă, în cea mai mare parte, măsurile de prevenţie şi intervenţie sunt aproximativ aceleaşi și nu sunt necesare modificări, situaţia se schimbă când vine vorba despre anumite obiective, clădiri şi stadiul în care se află acestea la momentul actual. Dacă citim cu atenţie acest plan de apărare, vom descoperi că Palatul Administrativ (clădirea Prefecturii) urmează să fie consolidat în perioada următoare, deşi lucrările au început în 2006 și au fost finalizate de ceva ani, dar şi multe alte neconcordanţe cu privire la expertizarea unor clădiri din judeţ.

De asemenea, nu se specifică nimic despre riscul de prăbuşire a unor poduri în cazul unui seism de 7 grade și nici dacă au fost expertizate vreodată. Numai noi știm vreo două, atât la Slobozia, cât și la Fetești, care ar putea foarte ușor să se prăbușească. Dar ce cerem noi, când în urmă cu câțiva ani, în timpul unui cutremur care a avut o magnitudine de doar 4 grade, mijloacele de comunicare au fost obiecte de decor chiar şi pentru autorităţi, creându-se o panică și mai puternică? Și, se pare, în multe cazuri nu suntem pregătiți decât să constatăm efectele produse…

Peste 50 de blocuri vulnerabile, doar câteva, însă, expertizate

Cutremurele de pământ, localizate în zona Vrancea, se resimt destul de puternic şi pe teritoriul judeţului Ialomiţa, în special pe direcţia Nord-Sud. Cele mai puternice, şi care afectează o arie întinsă, sunt cele care se produc la adâncimi de 100 -150 km, au magnitudini medii de 7 grade pe scara Richter şi conduc la intensităţi seismice de VII – VIII grade pe scara Mercalli. Din datele statistice, rezultă că mişcările seismice foarte puternice au o periodicitate de revenire de 30 de ani. Așadar, fără să creăm panică, putem spune că este posibil oricând să se producă un astfel de cutremur, trecând 36 de ani de la cel din 1977.
Trebuie să ştim că judeţul Ialomiţa, conform normativelor, este localizat, din punct de vedere seismic, în zona “D”. Fiind o regiune de câmpie, fără forme de relief tari, sunt favorizate direcţiile şi zonele de propagare-acumulare a undelor seismice, direcţia cea mai importantă fiind Nord-Sud. Pe această direcţie, Focşani – Slobozia, se apreciază că efectele vor fi cele mai puternice.
Potrivit planului menţionat, în afară de obiectivele industriale de pe raza judeţului, sunt identificate peste 50 de construcţii, expertizate sau nu, încadrate în diverse clase de risc.

Numai în municipiul Slobozia există 28 de blocuri de locuinţe vulnerabile, numai unul fiind expertizat şi încadrat în clasa de risc III (blocul J1). Celelalte, respectiv blocurile 160, U10, U20, I1, I3, I6, I7, I8, I9, I1O, J2, V1, V2, V4, V1O, V11, D1, C1, C2, G6, G110, G120, MFA1, MFA2, E14, E1, E2, nu au fost expertizate. În schimb, au fost expertizate Palatul administrativ al judeţului Ialomiţa (care a fost și reabilitat între timp), dar şi sediul Primăriei municipiului Slobozia, acesta fiind încadrat în clasa de risc III.

Să transformăm primăria dintr-un cămin de nefamiliști în ceva frumos. Reabilitare, recompartimentare, dar și turn cu ceas.

Pentru că vorbeam de Primăria Slobozia, venim cu noutăți. Primarul municipiului, Alexandru Stoica, a scos „de la naftalină” dosarul cu expertiza tehnică a clădirii, efectuată în 2005, și declară că imediat ce apar fonduri va fi primul care va apela la ele pentru a reabilita clădirea veche, din anii ´70.

„Trebuie neapărat reabilitată. Au trecut atâtea cutremure peste ea. Cel din 4 martie 1977, de 7,3 grade, cutremurul din 1986, de 6,8 grade, cutremurul din 1990, de 6,5 grade. Atunci când s-a realizat reabilitarea clădirii Prefecturii prin fonduri de la Banca Mondială, nu a intrat și Primăria. Dar suntem în permanentă legătură cu cei care se ocupă de așa ceva la Ministerul Dezvoltării, prin Consiliul Județean, și în momentul în care vor apărea niște fonduri, vom rezolva și noi problema. Efectiv este cu bulină roșie. Eu sunt pregătit cu tot ce trebuie. Se pare că în lunile care urmează se va repune pe tapet problema clădirilor administrative, pentru că sunt destul de multe în țară”, spunea primarul.

Alexandru Stoica merge cu gândul chiar mai departe. Dacă tot va reuși reabilitarea clădirii, de ce să nu facă și o modernizare, adică un acoperiș frumos, cu un mic turn cu ceas, o recompartimentare interioară…
„Nu ar strica, pentru că primăria arată ca un cămin de nefamiliști. Ne gândim chiar să facem o sală de consiliu mai mare… Vrem, de asemenea, să mutăm Asistența Socială undeva la un etaj inferior sau la parter, ori chiar să modificăm o centrală termică, pentru ca oamenii să aibă acces mai ușor la servicii și să nu mai urce până la ultimul etaj”. Și ne oprim, pentru că dorințele primarului Sloboziei sunt multe.

Revenind la planul de apărare și trecând de la Slobozia, la Urziceni, spunem că există 6 blocuri de locuinţe faţă de care nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică – blocul A10, A7, 100, 101, 102, 103.

În municipiul Feteşti sunt identificate 9 blocuri – F1, F6, F9, F31, F20, B13, 9, 10, 11. Aceste construcţii, aflate „pe lista de priorităţi” în vederea expertizării, au suferit, în timp, tasări uniforme sau neuniforme din cauza pierderilor de apă din instalaţiile de canalizare, de alimentare cu apă sau agent termic.

La blocurile de locuinţe F6, 9 şi 11 au fost efectuate expertize tehnice în anii 1993 – 1994, în urma cărora s-au efectuat lucrări de scoatere de sub pardoseală a instalaţiilor de apă. Aceste blocuri au fost urmărite în timp de către asociaţiile de proprietari prin montarea unor „martori din sticlă”, constatându-se o stabilizare a tasărilor. În afara acestor blocuri de locuinţe, s-au mai verificat clădirea Primăriei municipiului Feteşti, a Spitalului municipal Feteşti (în prezent transformat în locuințe sociale) precum şi blocul de locuinţe MApN3.

Clădirea primăriei a fost expertizată în anul 2001 şi s-a încadrat în clasa de risc RS III. De la data expertizării, clădirea s-a degradat, suferind unele fisuri în pereţii din partea de nord, activitatea instituţiei fiind mutată într-un bloc din apropierea gării CFR.
În oraşul Ţăndărei sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: A, B, C, D, E, F, G şi 125.

Până în prezent nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică din lipsă de fonduri.
Dacă ne gândim şi la faptul că în ultimii ani a avut loc o „revoluţie” a modificărilor efectuate în interiorul apartamentelor, multe dintre ele făcute fără autorizaţie, slăbind structura de rezistenţă, ar fi necesară o reevaluare a situaţiei.

Scenarii care ar putea deveni o realitate de coşmar

Pe lângă faptul că avem zeci de blocuri vulnerabile, construite înainte de 1989, cu risc de prăbuşire, există şi alte pericole mai mari, ca de exemplu accidentele tehnologice, chimice, incendii, explozii, de pe urma cărora ar putea rezulta numeroase victime omeneşti, obiectivele avute în vedere fiind Amonil Slobozia, Expur, Ultex, dar şi unele staţii de carburanţi. De asemenea, în urma mişcărilor seismice, poate fi avariată magistrala de gaz metan ce alimentează municipiul Slobozia şi Ţăndărei, fenomen ce poate produce incendii şi explozii pe suprafeţe extinse.
Una peste alta, în cazul unui seism puternic poate fi afectat un număr de aproximativ 200.000 locuitori. Ceea ce sperăm să nu se întâmple niciodată. Ultimul cutremur a fost în 4 martie 1977, la ora 21.22, cu efecte devastatoare. A avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi, aproximativ 35.000 de locuinţe prăbuşindu-se. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
Ideea de bază este aceea de a învăţa singuri care sunt măsurile de apărare şi să ne rugăm în acelaşi timp ca blocul în care locuim să reziste unui asemenea cutremur. Cutremur pe care, repet, sper să nu-l simt în viaţa asta, nici măcar la o magnitudine mai mică.