„Ialomița este pe locurile codașe la nivel de țară. Din 2006 de când lucrez aici nu știu dacă sunt zece. Foarte puține. Nu știu, e bine, e rău.. Eu spun că infracțiunile de corupție se comit, iar practica din dosare ne-a demonstrat că se comit aceste fapte”, spunea comisarul șef Dima Mihai, șeful Biroului Județean Anticorupție Ialomița.

Corupția, o „stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie”. Cuvinte mari pentru starea de fapt actuală, de decadență morală generalizată. Corupția s-a „infiltrat” în toate categoriile sociale, de la oamenii simpli, funcționari publici, polițiști, și până la politicieni și judecători. Zi de zi aflăm despre diverși oameni, puși în anumite funcții și plătiți să ne apere interesele, că au cerut mită pentru a face un favor cuiva. Unii se complac în această stare de mizerie morală pe motiv că sărăcia, determinată de nivelul scăzut al salariilor în special, îi împinge spre asta. Alții, cei din vârful piramidei, au testat că obrazul subțire cu cheltuială se ține, interesul de a se menține în top fiind astfel mult mai mare iar sumele vehiculate asemenea. Aceste niveluri fac diferența între mica și marea corupție. Sunt multe aspecte de dezbătut vizavi de acest subiect. Aș concluziona, însă, că dacă fiecare dintre noi ar refuza să dea, nici ei nu ar mai îndrăzni să ceară. Chiar dacă la un moment dat considerăm că nu avem de ales și că așa se scapă „mai ieftin”, trebuie să decidem de care parte a baricadei ne aflăm. Pentru că întotdeauna există soluții, iar luarea și darea de mită nu se află printre ele. Una dintre soluții ar fi denunțarea faptei. Din păcate, prea puțini cetățeni au încredere să sesizeze astfel de cazuri. Fiecare încearcă să-și rezolve problema cât mai repede, indiferent pe ce căi și nu-l interesează să denunțe fapte de corupție, chiar dacă a fost constrâns să dea mită. Dar nici cei cărora li se oferă nu se prea înghesuie să denunțe. Cei mai „pârâți” sunt polițiștii, în special de la rutieră, pentru că ei sunt mai expuși în relația cu cetățeanul. De ei se „ocupă” Direcția Generală Anticorupție, ca de altfel de întreg personalul Ministerului Administrației și Internelor, mai precis jandarmi, pompieri, polițiști de frontieră, angajați din prefecturi, pașapoarte, permise, structura teritorială pentru probleme speciale, antidrog etc. Dincolo de faptul că denunțarea intră în atribuțiile lor de serviciu, la nivelul MAI reclamarea colegului care a fost văzut luând mită sau comițând o altă faptă de corupție nu prea se practică, dar nici nu s-au înregistrat cazuri în care cineva să fie cercetat pentru omisiunea sesizării sau pentru favorizarea infractorului. De obicei, mita nu se ia într-un loc public, ci între patru ochi. E greu de demonstrat. Același lucru e valabil și pentru cazurile de dare de mită pe care nu le reclamă toți angajații MAI, care se confruntă cu o astfel de faptă. Poate din comoditate, că o sesizare implică timp și multe drumuri. Denunțurile care să-i vizeze pe lucrătorii MAI reprezintă un capitol la care activitatea anticorupție pe raza județului Ialomița este foarte mică, în cursul anului 2011 doar un lucrător MAI (Postul de Poliție Sudiți) denunțând fapte de corupție. Fără a culpabiliza pe cineva, spunem totuși că este foarte greu de crezut că într-un an doar unui lucrător MAI din Ialomița i s-au oferit sume de bani sau alte foloase pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, în anii anteriori existând mai multe cazuri de desistare. De exemplu, la Ciulnița, în decursul a doi ani, polițiștii de acolo au sesizat vreo șapte de cazuri în care li s-a propus mită. Numai la un post de poliție…

Dosare penale, rețineri, trimiteri în judecată, condamnări cu suspendare

Anul trecut, Biroul Județean Anticorupție Ialomița, cu cei șase lucrători, a desfășurat activități de cercetare penală în 66 de dosare penale, fiind cercetate 114 persoane, dintre care 81 lucrători ai MAI (39 pentru infracțiuni de corupție).
Dima Mihai spunea, legat de numărul persoanelor cercetate, că „asta nu înseamnă că toate aceste persoane chiar au comis fapte de corupție. La fel de bine nu înseamnă că dacă procurorul, în urma analizării probelor din dosar, a dispus măsura de Neîncepere a Urmăririi Penale (NUP) nu s-a comis fapta. Nu au fost probe pentru trimiterea în judecată. Au fost însă și cazuri în care tendențios s-au făcut plângeri din partea unor cetățeni pentru a intimida polițiștii, și spun polițiștii pentru că până acum nu au fost sesizări despre jandarmi, pompieri… Ei sunt în permanentă legătură cu cetățeanul, iar legislația le permite să constate contravenții și infracțiuni, mai mult decât le permite jandarmilor și pompierilor. Ei sunt mai expuși. Așadar, sunt unii cetățeni tendențioși. Este părerea mea. Sună, vine, face sesizarea, apoi declară altceva, revine asupra a ceea ce declară…doar pentru a dovedi polițistului că poate să-i facă rău”, a mai spus șeful BJA Ialomița.

Infractori în slujba legii

Așadar, în urma activităților desfășurate a fost începută urmărirea penală în 22 de dosare, față de 39 de persoane, dintre care 24 aparțin MAI (10 pentru infracțiuni de corupție), fiind inculpate 13 persoane, 7 din MAI, toate pentru fapte de corupție. Au fost reținute șapte persoane din MAI, iar o alta, din afara sistemului, a fost arestată. În dosarele în care au fost desfășurate activități de urmărire penală, Parchetul a dispus trimiterea în judecată în 10 dosare penale (rechizitorii), în 3 aplicându-se sancțiuni administrative, în 30 alte soluții, iar în 12 cazuri au fost conexate faptele sau dosarele au fost declinate. Au fost pronunțate 4 hotărâri definitive, fiind condamnate tot atâtea persoane.
Dintre cazurile mai deosebite îl putem menționa pe cel de la începutul anului 2011, când Dinu Aureliu Constantin, agent de poliție la Centrul de Reținere și Arest Preventiv al IPJ Ialomița, a introdus în arest un telefon mobil pe care i l-a dat unui cetățean, arestat preventiv, în schimbul a 250 de euro. Dosarul s-a judecat și la Curtea de Apel București, unde agentul a primit condamnare la un an închisoare cu suspendare, după ce la fond primise un an și jumătate închisoare cu suspendare. Un alt caz privea trei polițiști de frontieră din Fetești (Stoica Laurențiu, Codreanu Daniel și Neculai Remus) care lucrau pe sectorul Poliției de Frontieră Hârșova. Un cetățean din Slobozia i-a denunțat că cei trei i-au pretins suma de 1.200 lei după ce la un control în trafic ar fi găsit în autoturismul lui plase de pescuit monofilament, interzise la deținere. Cei trei au fost reținuți în luna martie, trimiși în judecată, în prezent dosarul aflându-se la Curtea de Apel București după ce la instanța de fond aceștia au fost condamnați la trei ani închisoare cu suspendare.
Un caz la care s-a lucrat mult, chiar și cu un investigator sub acoperire, îl privea pe Nițoaie Daniel, un agent de poliție rutieră din cadrul IPJ Ialomița. În urma unor informații potrivit cărora polițiștii pretind și primesc bani pentru a nu lua măsurile legale față de conducătorii auto care comit contravenții la regimul rutier, s-a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița, fiind demarate cercetările. Astfel că agentul de poliție a fost prins că a primit 400 lei cu titlu de mită. La sfârșitul lunii mai, acesta a fost trimis în judecată, dosarul se află la Curtea de Apel București, agentul atacând sentința instanței de fond prin care a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare.
Un caz notoriu a fost și cel al polițistului David Stelu Marius de la Postul de Poliție Sinești. Acesta îi oprea pe conducătorii auto în zona Popasului Sinești și le pretindea câte 300 lei pentru a nu lua măsurile legale ce se impuneau față de aceștia. În urma apelului la 112, a fost prins, reținut și condamnat la 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, sentința Tribunalului Ialomița rămânând definitivă prin neapelare.
Un alt polițist, de la Fetești însă, a pretins, la fel ca și colegul său, suma de 300 de lei unui cetățean. Agentul Mocanu Raul de la Biroul Investigații Criminale i-a promis cetățeanului în schimbul banilor soluționarea favorabilă a unui dosar penal în care acesta era cercetat pentru furt. Bărbatul a spus că are nevoie de timp pentru a face rost de bani, dar a sesizat DGA. A fost organizat flagrantul. În baza probatoriului administrat, la sfârșitul lunii octombrie 2011 agentul a fost trimis în judecată, fiind condamnat, în luna decembrie 2011, la un an cu suspendare, sentință care a rămas definitivă prin neapelare la începutul lunii ianuarie 2012.

Rezultate bune, spre foarte bune

„Din punctul meu de vedere, rezultatele Biroului nostru în 2011 sunt bune, spre foarte bune. Există loc și de mai bine. Așa am zis mereu. Sper să obținem anul acesta cel puțin aceleași rezultate, poate chiar mai bune. Poate vom avea și cazuri de amploare… Pe de altă parte, eu m-aș bucura ca lucrătorii acestui minister să nu mai comită fapte de corupție. Ar fi îmbucurător să ne desființeze pe acest motiv”, declara Mihai Dima.
După cum observăm, toți cei care au fost trimiși în judecată pentru corupție, au primit condamnare cu suspendarea executării pedepsei. Adică, acel om nu face nici măcar o zi de pușcărie. Situație care poate fi frustrantă, având în vedere faptul că pentru prinderea unui om corupt îți trebuie timp și resurse pentru a dovedi fapta.
Comisarul șef spune că hotărârea instanței trebuie respectată și că este bine că nu a fost privat de libertate.
„Simplul fapt că a fost condamnat, chiar și o amendă administrativă dată de instanță atrage automat îndepărtarea acelui funcționar din sistem. Și asta e mare lucru. Am avut cazuri care s-au finalizat prin neapelare. Adică și-au dat seama că au comis fapta și nu au mers mai departe. Și-au dat seama că sunt probe imbatabile împotriva lor și nu au mers mai departe la Curtea de Apel sau la Înalta Curte pentru a înlătura condamnarea. Dar puțin ne interesează treaba asta. Am avut șapte persoane reținute. Procurorul a mers cu propunere de arestare la instanță. S-a considerat că poate fi judecat și în stare de libertate. Noi ne facem treaba, important este să reușim să probăm, să cunoaștem fenomenul. Și trebuie să o facem și cu ajutorul celorlalți. Nu se poate să nu audă, să nu știe despre astfel de fapte. Nu înseamnă că-ți pârăști colegul. Este datoria ta. În sistem nu au ce căuta astfel de oameni. (…) Este adevărat că suntem și noi dezamăgiți de anumite acțiuni ale noastre pe care le derulăm și care nu ne ies. Dar cel mai dezamăgit sunt de polițiști, de funcționarii MAI din Ialomița care nu au curaj să vină spre noi cu denunțul. Nu ar fi mare lucru. Și pentru ei este bine, și pentru noi”, a conchis Mihai Dima în cadrul unei întâlniri informale cu presa.