“Firmele care au încercat să refacă podul de la Dridu, mai mult l-au distrus!”

Afirmații halucinante ale unui proiectant în cadrul ședinței Consiliului Județean Ialomița, legate de podul peste râul Prahova, la Dridu.

Acesta susținea că firmele care au încercat până acum reabilitarea podului, pe lângă faptul că nu au avut capacitatea de a finaliza lucrarea, au aplicat tehnologii de execuție care au făcut mai mult rău decât bine, astfel că multe dintre piesele podului nu mai pot fi refolosite.

Potrivit afirmațiilor lui Cristian Vîlcu, șef de proiect la DALI, varianta optimă pentru realizarea acestei lucrări s-a transformat în realizarea unei lucrări noi. Adică, să-l reconstruiască… Astfel, dacă în primă fază se estima un cost de finalizare de peste 3 milioane de lei, acum evaluatorul susține că ar fi nevoie de peste 9 milioane lei. Așadar, alți bani, altă distracție… Cine se bagă?

Joi, 19 ianuarie, Consiliul Județean Ialomița a avut pe ordinea de zi un proiect de hotărâre ce privește o investiție legată de consolidarea podului peste râul Prahova, la Dridu (între localitățile Dridu, Moldoveni, Adâncata, DJ 101).

Investiția a fost una controversată, în trei ani schimbându-se doi constructori și o multitudine de soluții tehnice. Până în prezent s-au cheltuit peste 1,7 milioane lei, pentru ca acum să se vină cu altă soluție tehnică. Una radicală.

Podul peste râul Prahova a fost construit în anul 1965, din beton armat, având o lungime de 107 metri. Pentru că starea tehnică era nesatisfăcătoare s-a decis consolidarea acestuia.

În luna aprilie 2013 a fost semnat contractul, constructorul desemnat în urma procedurilor de achiziție publică, SC Teloxim Com SRL, începând lucrările un an mai târziu. Însă, la scurt timp, a notificat Consiliul Județean că intră în insolvență. Societatea ar fi trebuit să finalizeze lucrările la acest pod în vara anului 2015. Contractul a fost reziliat însă în octombrie 2014 și s-a trecut la o nouă procedură de achiziție publică. A fost desemnată societatea Strabenbau Logistic SRL pentru continuarea lucrărilor de consolidare a podului, însă nici acest antreprenor nu și-a respectat obligațiile contractuale. Astfel că a fost reziliat și acest contract. Cei doi antreprenori au executat lucrări în valoare de peste 1,7 milioane lei.

În luna martie 2016, constatându-se iar unele probleme tehnice, a fost elaborată o nouă expertiză tehnică, de către societatea Betarmex SRL, care a impus o nouă soluție tehnică de consolidare.

Conform DALI (documentație pentru avizarea lucrărilor de intervenție), realizată de societatea Expert Proiect 2002 SRL, lucrările urmează a fi realizate într-o perioadă de 18 luni. În perioada imediat următoare, vor fi scoase la licitație pentru desemnarea constructorului.

Cristian Vîlcu a explicat în cadrul ședinței de ce valoarea pentru reabilitarea podului de la Dridu a ajuns la peste 9 milioane lei, în condițiile în care evaluarea inițială era de peste 3 milioane și ce soluție tehnică au identificat.

Acesta susținea că dacă la primele încercări de reabilitare s-au putut folosi părți din podul vechi, acum nu se mai poate, deoarece multe proceduri și echipamente utilizate de firmele care au lucrat la pod au făcut mult rău, stricând o parte importantă din materialele existente.

 „În primul proiect se refolosea o parte importantă din structura existentă, adică din șase pile (picior de pod) erau păstrate două, două le dădeam jos, iar la două se renunța. (…) Podul nou îngloba o mare parte din podul existent. La această dată nu se mai pot refolosi părți din podul vechi. Practic, avem diferența dintre reabilitarea unui pod, utilizând cam 50% din structura existentă și realizarea unui nou pod. De ce s-a ajuns la această situație? Au fost în principal datorită celor două firme care s-au ocupat de această lucrare și care nu au avut capacitatea de a duce la capăt lucrarea. Fiecare dintre cele două societăți au aplicat niște tehnologii de execuție care au făcut ca grinzile de la structura de rezistență să nu mai poată fi refolosite și în această situație varianta optimă pentru realizarea acestei lucrări s-a transformat în realizarea unei lucrări noi. (…) Toate grinzile trebuiau depozitate corespunzător şi alese din ele cele care să fie utilizate în structura finală. Reutilizarea grinzilor la această dată este mai costisitoare decât realizarea unor grinzi noi. Din cauza devierii apei până la jumătatea deschiderii, malul s-a mutat către ultima pilă, care în proiectul iniţial nu era consolidată, nu avea pierderi de stabilitate, acum ajungând foarte aproape, aceasta trebuie consolidată ceea ce presupune cheltuieli mai mari dacă s-ar încerca să se facă o soluţie care să semene cu cea iniţială.

Soluţia optimă a devenit la această dată, din păcate, realizarea unui pod nou. Grinzile nu se mai pot folosi pentru că trebuiau desfăcute într-un anumit fel şi nu au fost corespunzător demontate. Se poate observa că la decapare s-au folosit nişte utilaje cu putere mai mare decât cea optimă, fâşiile fiind sparte şi nedepozitate corespunzător. Sunt din aceste grinzi, fâşii, chiar dacă nu mai respectă standardele care fac parte din norme, sfatul meu este ca aceste grinzi să fie preluate şi folosite la podeţele de pe drumurile comunale, de exemplu. Nu trebuie aruncate, ci refolosite. Vreau să precizez că un factor important care a dus la blocarea acestei lucrări a fost faptul că după ce s-a câştigat licitaţia de către prima firmă au existat presiuni, de înţeles, de la primăriile celor două zone unde existau unităţile de învăţământ ca podul să rămână utilizabil, practic să nu se desfacă structura existentă şi să se încerce reabilitarea pilelor. Nu era imposibil de făcut, dar era riscant. Am oferit câteva soluţii însă constructorii nu aveau posibilităţile materiale de realizat pentru că o lucrare în albie trebuie făcută la timpul ei. Orice tragere de timp conduce la ratarea lucrării”, spunea acesta.

Și, uite-așa, județul Ialomița a rămas și cu lucrarea nefinalizată și cu banii luați. Acum, o luăm de la capăt, dar pe bani mai mulți.

După discuții, proiectul privind aprobarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) și a principalilor indicatori tehnico-economici pentru restul de executat la obiectivul de investiții a fost adoptat cu 27 de voturi pentru.