Feteștiul va avea centru de cercetare, producție și promovare a remediilor medicamentoase

Directorul de proiect este renumitul profesor universitar doctor în bacteriologie-virusologie, imunologie-vaccinologie, feteşteanul Constantin Ştirbu, iar „the man behind the music” este doctorul Geronimo Brănescu.
centru cercetare fetesti
Amplasament centru cercetare fetesti

Totul a pornit de la o idee. Pe parcursul anilor, a fost „îmbrăcată” științific de specialiști, a fost dezvoltată, iar în final a prins forma unui viitor centru de cercetare, producție și promovare a remediilor medicamentoase. Locul ales, în apropierea autostrăzii A2, la Fetești.

Această unitate se dorește a fi un modul biotehnologic în care „să se plece de la cereale și să se ajungă la remediul medicamentos”.

 

Cerealele din Bărăgan, obiect de studiu

Centrul de cercetare are ca scop principal înlocuirea substanțelor chimice, de esență și extracție chimică, cu produse, extrase vegetale. Remediile medicamentoase care se presupune că vor fi descoperite aici de cercetători vor fi promovate, în așa fel încât lumea să cunoască beneficiile utilizării acestor produse naturiste.
„Pentru că suntem în Bărăgan, și pentru că încă se cultivă cereale la noi, nu știu pentru cât timp, dar se cultivă, vrem să trecem într-o etapă superioară. Să le trecem din forma alimentară, desigur în mic procent, în forma de principiu activ. Știut fiind faptul că foarte multe remedii medicamentoase folosesc substanțe chimice de extracție, știut fiind că suntem într-o eră în care totul dă bine dacă este eco, și e bine că dă bine, știut fiind că ne îndreptăm spre natură sau măcar la nivel declarativ ne întoarcem spre natură, m-am gândit că dacă tot ne întoarcem ar fi bine să cercetăm, măcar să știm unde ne întoarcem”, spunea Geronimo Brănescu.
Structura de bază a acestui centru este prevăzută a avea zece angajați, dintre care cinci vor fi cercetători. Din echipă fac parte doi profesori universitari, unul dintre ei fiind însuși directorul de proiect, Constantin Știrbu, originar din Fetești, reprezentant al Institutului Național de Medicină Veterinară Pasteur, dar și parazitologul Dumitru Militaru.
(…) Domnul Constantin Știrbu este, probabil, cea mai proeminentă figură din cercetarea medicală veterinară românească în viață la momentul acesta, este un om pentru care medicina veterinară pot spune că nu mai are secrete comparativ cu noi ceilalți”, a adăugat Geronimo Brănescu.

Jumătate din fonduri obținute în cadrul unul proiect european

Proiectul, cu o valoare totală de 1.288.000 de euro, se încadrează în operațiunea 2.3.2, obiectivul fiind dezvoltarea capacităţii de cercetare a întreprinderilor, în vederea creşterii nivelului de inovare şi a competitivităţii pe piaţă, în cadrul căreia se acordă 70% fonduri nerambursabile. Numai că, pe parcursul derulării ideii de proiect, au fost adăugate o serie de investiții considerate neeligibile, în final rămânând 55% fonduri nerambursabile și 45% fonduri proprii ale societății.
Geronimo Brănescu susține că a preferat să facă acest sacrificiu pentru a nu diminua nici ideea, nici materializarea ei.

A început deja organizarea de șantier

De săptămâna trecută, proiectul a început să prindă contur. S-a decopertat terenul vegetal, s-au trasat bornele pentru construcții, termenul de finalizare al întregii investiții fiind 21 aprilie 2012.
„Să sperăm că ne vom încadra în acest termen. Dacă nu, nu va fi o dramă, având termen de grație până la trei ani. Noi ne-am grăbit să avem numai un an, pentru că suntem nerăbdători să-l „punem la treabă”, dar depindem de mai mulți factori. De circuitul economic, de constructor, de criză, de evenimentele interne și internaționale… Suntem și noi niște muritori așa în voia soartei”, sublinia Brănescu.

Ce va însemna pentru județul Ialomița?

Cum în județ nu mai există un proiect asemănător, suntem convinși că centrul de cercetare va aduce județului o plus valoare științifică, fapt remarcat și de autoritățile locale care au colaborat excelent cu investitorii pentru crearea acestui centru.
„Acest proiect va trebui obligatoriu să facă parte din alte două proiecte internaționale de cercetare. Ce va fi, mi-e greu să spun, pentru că nu sunt ghicitor în stele, ce-mi doresc să fie, în doresc să fie un port în Bărăgan, să zic așa, un loc în care să acosteze în drumul spre mare câte un cercetător, să mai schimbăm niște idei, să mai vină niște oameni dornici să ne împărtășească ideile lor legate de biochimie, de impactul vegetal, de alimentație, de alimentația normală, sănătoasă, controlată și controlabilă, schimbul de informație din zona asta bio-agro-medicală. Colaborarea cu autoritățile locale a fost excelentă. Am avut rezerve, dar am colaborat excelent la nivel local. Nu pentru că aveam o problemă, ci pentru că de aici porneau lucrurile și aici se putea stopa din fașă acest proiect. Dar am avut tot suportul, sigur, cu mici curiozități, cu mici răutați ale unora sau altora, pentru că trăim în România (…) Nu a fost foarte simplu, pe motiv că nu a mai făcut nimeni, niciodată așa ceva. Fie sunt gigantice astfel de centre, extraextinse și cu bugete colosale, fie sunt secțiuni al căror rezultat se cumulează desigur în macrocosmosul economic, ca să citez din clasicii în viață. Noi am făcut un microcosmos aici, în care încercăm așa câte puțin să facem ceva”, a conchis Geronimo Brănescu.