FAPPR: Solicitări adresate ministrului Agriculturii, legate de problemele grave cu care se confruntă fermierii români în 2024
Solicitări legate de problemele grave cu care se confruntă fermierii români în 2024, adresate domnului Florin BARBU, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Domnule ministru,
Noi, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR), susţinem dreptul fermierilor de a-şi manifesta nemulţumirile şi de a-şi susţine interesele sub orice formă legală şi democratică. Ne asumăm responsabilitatea de a comunica permanent autoritaţilor problemele şi solicitările agricultorilor din România. Prin urmare, prin prezentul document, exprimăm unele dintre principalele îngrijorări transmise de membrii FAPPR, pe care le prezentăm în cele ce urmează.
1. Cum funcţionează şi cum va ajuta fermierii aflaţi într-o situaţie critică produsă de fenomene meteo nefavorabile (de exemplu secetă) instrumentul de gestionare a riscurilor, pentru alimentarea căruia li s-au reţinut 3% din suma aferentă plăţilor directe BISS? Solicităm să ni se explice exact mecanismul prin care vor fi despagubiţi aceştia şi criteriile de eligibilitate.
2. Seceta este provocarea majoră din agricultura României şi se manifestă din ce în ce mai frecvent. Care este planul de investiţii în irigaţii (infrastructură principală) pentru următorii 2 ani? Ce măsuri de compensare aveţi în vedere pentru fermierii din zonele unde nu este posibilă realizarea irigaţiilor?
3. Ne solicitaţi ITP la utilaje. Cum au gândit autorităţile implementarea acestor cerinţe, ţinând cont că vorbim, în foarte multe situaţii, de utilaje specializate, unele cu gabarit depăşit? Care sunt procedurile avute în vedere pentru a nu pune fermierii în situaţii imposibile?
4. Când vom şti exact cum se aplică GAEC 8 (procentul mninim de suprafaţă arabilă alocat elementelor neproductive), având în vedere că anul agricol a început la 1 septembrie 2023?
5. Cum intenţionaţi să rezolvaţi problema fermierilor care, din cauza erorilor generate de softul de teledetecţie utilizat de APIA, nu şi-au primit încă avansul din subvenţie, mai ales că, într-un an dificil ca acesta, orice întârziere a plăţilor le poate provoca falimentul?
6. Când va fi plătit efectiv ajutorul de 100 euro/ha pentru culturile de toamnă, acordat pe cadrul Ucraina? Aveţi în vedere acordare unui ajutor similar pentru culturile de primăvară?
7. În ceea ce priveşte creditele agricole pe care le-aţi anunţat, când vor fi acestea efectiv disponibile? Cum vă veţi asigura că acestea vor fi accesibile şi fermierilor nebancabili, adică celor care au cea mai mare nevoie de astfel de lichidităţi?
8. Într-o perioada atât de complicată, inclusiv din perspectivă geo-politică, constatăm şi o înăsprire a regimului fiscal. Aveţi în vedere măsuri concrete de reducere a poverii fiscale în agricultură?
9. Deşi investiţiile în infrastructura de transport (autostrazi, drumuri expres, etc.) sunt într-o etapă de expansiune rapidă, acestea nu au fost acompaniate de o legislaţie corespunzătoare privind despăgubirile care ar trebui acordate fermierilor. Solicităm ca aceste despagubiri sa fie realizate cu celeritate la nivelul valorii juste, iar coridoarele de expropriere sa fie publicate inainte de începerea efectiva a lucrărilor în şantier, cu date complete de georeferenţiere în baza de date publică ANCPI (ETERRA).
10. În zonele agricole acoperite de sistemul antigrindină, fermierii acuză faptul că acestea produc mai mult rău decât bine şi generează efect de secetă suplimentar. In acest context, vă rugăm să ne transmiteţi studiul de impact care a stat la baza introducerii sistemului antigrindină în România. De asemenea, vă solicităm lista statelor din UE care utilizează un astfel de sistem naţional antigrindină, pentru a putea beneficia de experienţa şi expertiza acestora.
11. a) Există suspiciuni rezonabile că marfa din Ucraina este importată în Romania ca marfă din Republica Moldova, prin schimbarea originii. Daca aveti in vedere aceasta preocupare a fermierilor români, ce soluţii aţi pregatit pentru a-i proteja de un astfel de abuz?
b) În prezent, capacitatea anuală de operare în portul Constanţa este de cca 36 milioane tone cereale şi oleaginoase. Ucraina si Romania au o sezonalitate similară a ritmurilor de export, de unde rezultă o uriaşă presiune în vârful de sezon din intervalul iulie-noiembrie, exacerbată de retragerea Rusiei din Acordul de export al cerealelor pe Marea Neagră. Care sunt masurile care vor înlătura impactul asupra fermierilor români al dublării volumelor de trafic cu marfuri ucrainene, mai ales in contextul în care ţintele asumate de Guvernul României pentru perioada următoare sunt şi mai îndrazneţe – dar sunt formulate pentru marfa din Ucraina. Care sunt obiectivele pentru marfa de origine România?
12. In practica curentă, acolo unde nu sunt dezbatute moştenirile, există cerinţa unor declaratii notariale de la toţi moştenitorii. îndeplinirea acestei condiţii este foarte complicata, anevoioasă şi nejustificată, deoarece secretarul primariei ar putea ţine loc de notar pentru astfel de speţe. Cum intenţionează autorităţile să simplifice acesată povară?
Având în vedere situaţia gravă în care se află fermierii, dar şi starea acestora de inflamare generalizată, considerăm benefic pentru toate părţile ca MADR să ne furnizeze în cel mai scurt timp, printr-un răspuns scris, soluţii punctuale pentru fiecare dintre problemele pe care vi le supunem aici atenţiei.
Cu mulţumiri,
CONSILIUL DIRECTOR al Forumului APPR
FORUMUL AGRICULTORILOR ŞI PROCESATORILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA – FORUMUL APPR Str. Gării nr. 2, Loc. Mihail Kogalniceanu, jud. Ialomiţa Telefon: 0723.265.470, E-mail: [email protected] www.forumulappr.ro