Falimentele se ţin lanţ! Cine sunt investitorii care au pus lacăt pe uşă în 2015

La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezintă un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului şi revenirea încrederii românilor în economie.

Oamenii au prins din nou curaj să facă investiţii, să cumpere case, maşini, bunuri de folosinţă îndelungată, consumul a revenit pe plus. Dincolo de statistici, economia reală se luptă însă să supravieţuiască. Potrivit unui studiu efectuat de KeysFin, numărul procedurilor de faliment a explodat în 2015.

Datele analiştilor de la KeysFin, prelucrate pe baza informaţiilor oficiale de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, arată că, anul trecut, 7446 de firme se aflau în procedură de faliment, în creştere cu peste 2000 de firme faţă de anul 2014 (5434 societăţi).

Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%). Comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.

“Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcţii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decât în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative. Să construieşti un bloc nu reprezintă o afacere sigură, pentru că depinde de fluctuaţia preţurilor materialelor de construcţii, de forţa de muncă angajată şi mai ales de nivelul cererii de apartamente. Iar Legea dării în plată va face, cel mai probabil, acest segment şi mai riscant, înăsprirea condiţiilor de creditare urmând să reprezinte un risc suplimentar în 2016”, explică analiştii de la KeysFin.

Nici comerţul cu amănuntul nu reprezintă un sector unde business-ul să meargă ca pe roate, dovadă că, anul trecut, 355 de firme care vindeau alimente, băuturi şi tutun se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerţul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăţi comerciale aflate în procedură de faliment.

Comerţul este, fără îndoială, cel mai atractiv domeniu de activitate din economia românească, însă comportă şi riscuri pe măsură. Chiar dacă banii circulă mai repede, chiar dacă stocurile sunt mai mici, concurenţa acerbă influenţează decisiv evoluţia companiilor. Datele statistice arată că cele mai multe firme aflate în faliment sunt unităţi mici, firme cu un singur spaţiu comercial, cu un volum de activitate redus, mici magazine de cartier, afaceri micro care nu au mai reuşit să facă faţă concurenţei marilor jucători din domeniu care vin cu preţuri de dumping, cu oferte promoţionale, cu un marketing agresiv”, explică analiştii KeysFin.

O concurenţa acerbă se manifestă şi în sectorul de restaurante, iar noua legislaţie privind fumatul pare să înăsprească şi mai mult condiţiile din piaţă. “Din semnalele primite de la oamenii de afaceri, rezultă că numărul clienţilor a scăzut foarte mult după apariţia legislaţiei anti fumat. Barurile care trăiau din consumul de alcool şi tutun sunt cele mai afectate, iar semnalele de la investitori arată că 2016 ar putea atrage un volum record de proceduri de faliment pe acest segment”, estimează cei de la KeysFin.

Un număr semnificativ de proceduri de faliment erau deschise,anul trecut, şi în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management (129), întreţinerea şi reparaţie autovehiculelor (98), intermedieri în comerţul cu diverse produse (97). Alte 5182 de firme aflate în procedură de faliment proveneau din alte domenii de activitate.

Un alt aspect interesant, care reiese din statistica KeysFin, arată că cele mai multe societăţi comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate. “Datele arată că tendinţa generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulţi ani pe piaţă este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înfiinţată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înfiinţare. Asta arată că, până la urmă, experienţa în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business”, spun analiştii.

Astfel că, atunci când vreţi să semnaţi un contract cu o firmă, uitaţi-vă mai degrabă la evoluţia indicatorilor financiari decât la experienţa de business. “Nu vechimea firmei cât calitatea rezultatelor financiare trebuie să primeze în decizia privind dezvoltarea unui contract, a unui parteneriat de business”, afirmă cei de la KeysFin.

Business-ul în Bucureşti, cel mai periculos

Statistica KeysFin arată că cele mai multe firme care au ajuns în situaţie de faliment în 2015 au fost în Bucureşti (1402), un număr dublu faţă de anul precedent (699). În topul judeţelor cu societăţi comerciale aflate în faliment, pe locurile următoare se află Maramureş (428), Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).

“Cele mai multe falimente sunt în Bucureşti pentru că şi numărul firmelor este mai mare. De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât şi riscurile de insolvenţe şi falimente sunt mai mari. Situaţia din Vaslui, Caraş Severin şi Ialomiţa nu înseamnă că în aceste zone este un vad economic excelent, ci că afacerile sunt mai puţine decât în alte locuri”, au explicat analiştii KeysFin.

Statistica arată, pe de altă parte, că există judeţe în care numărul procedurilor de faliment a crescut spectaculos faţă de 2014. “În Arad avem înregistrate 124 de faliment faţă de 75 în 2014, în Brăila sunt 127 faţă de numai 43 cu un an înainte, iar în Cluj avem un număr dublu de proceduri de faliment (216). Situaţia generală arată că numărul falimentelor s-a accentuat în 2015, semn că evoluţia macroeconomică a României nu se traduce, neapărat, într-o bunăstare pentru întregul spectrul de business, cum nici toţi românii nu percep creşterea economică la acelaşi nivel”, au mai spus analiştii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.
KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.
 KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.
 Doriti sa analizati o afacere, un grup sau un sector de activitate din Romania? Luati legatura acum cu unul dintre consultantii nostri pe: [email protected]