Vânător şi culegător de fructe cum era, omul primitiv a observat cum insectele care ieşeau şi intrau dintr-o scorbură păstrează acolo ceva cu adevărat bun. Dacă ursul îndura înţepăturile pentru acel ceva bun, cum ar fi putut sta deoparte omul?

Aşa că, mai cu înţepături, mai cu căzături, a învăţat cum să scoată mierea din scorbura copacului. Mai târziu i-a venit ideea să acopere gaura scorburii, să taie porţiunea de copac cu insectele şi să o ia acasă. Şi aşa a apărut primul “apicultor”. Apoi a observant că acele mici insecte se înmulţesc vara şi se impart în grupuri (roiuri), aşa că a pregătit mai multe bucăţi de copac, “buduroaiele”, şi aşa a înmulţit stupii.

[notice]De ce o expoziţie despre apicultură la Muzeul Agriculturii din Slobozia? Deoarece ţara noastră deţine o tradiţie îndelungată în domeniul creşterii albinelor, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, conform mărturiilor istorice existente în acest sens, iar colecţia muzeului nostru conţine martori ai acestei ocupaţii străvechi.[/notice]

Veţi vedea o evoluţie a stupilor, care este foarte interesantă, pornind de la stupii primitivi în formă de clopot, realizaţi din împletituri de nuiele, lipiţi cu lut amestecat cu balegă, din care la scosul mierii se pierdeau familii de albine şi fagurii se storceau. Apoi, buduroaiele din trunchi de copac, scobite la mijloc, precum şi stupi din scânduri dispuse cap la cap, care în interior aveau scândurele sau ţepuşe de lemn pe care se sprijinea magazia de miere. Urmează stupii cu rame, cu un etaj sau cu două şi acoperişuri în două ape din şindrilă sau din tablă, precum şi stupii pentru matcă. Veţi întâlni în expoziţie şi centrifugele pentru miere, atât din lemn, cât şi din metal, alături de alte obiecte ce constituie recuzită pentru apicultori (pompă pentru fum, halat pentru apicultor etc).

Este prima expoziţie de acest gen realizată la sediul muzeului nostru, de aceea vă aşteptăm să descoperiţi aceste exponate, începând cu data de 26 aprilie 2013.

                                                                                                          Petre-Filip Magdalena, muzeograf

Foto: Ştefan Olteanu