Exemple de bună practică din Ialomița
Ziua a treia a început cu vizitarea unei unități de depozitare și procesare a produselor apicole (miere și propolis), la Casa Mierii, investiție realizată în comuna Ciulnița.
Valoarea proiectului este de 650.000 lei (172.000 euro), valoarea totală fiind de 770.000 lei. Recepția lucrărilor la acest centru s-a făcut anul trecut în aprilie.
Proiectul a fost realizat pe măsura 123 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” și a vizat înființarea unei unități de depozitare și procesare a produselor apicole.
„Acest proiect a pornit din dorința de a rezolva o doleanță mai veche a membrilor cooperatori, și anume o valorificare mai bună a produselor apicole și, implicit, reducerea circuitului de la producție la consumatori prin eliminarea intermediarilor, în sensul bun al cuvântului. Producția de miere anuală este de 90 – 100 de tone, cu excepția anului 2013 când a fost un an dificil. Aici se produce și miere convențională și miere bio. (…) Mierea de aici este comercializată numai la extern, însă în perspectivă se are în vedere comercializarea și în țară. Deocamdată sunt niște condiții pe care nu am putut noi să le cumulăm, în sensul că ne trebuie cantitate mare pe tot timpul anului pentru a aproviziona en-gross. Noi producem, dar nu avem posibilitatea să păstrăm pe timpul iernii. Ce am recoltat, am comercializat. Cererea a început să devină importantă și pentru mierea bio. Dar vă spun că sunt probleme, în sensul că anul acesta, dar și anul anterior, am avut probleme cu producătorii bio. A existat, pe lângă multitudinea de restricții impuse, și interpretări eronate ale unor funcționari. În urma unor inspecții ale APIA, activitatea unor colegi a fost trecută în conversie temporară ca urmare a depistării unor substanțe interzise. Însă greșeala a fost că nu la miere a fost depistat, ci la ceară. În plus, li s-a cerut să restituie banii primiți ca subvenție pentru conversia la bio. Deși ne-am apărat drepturile, nu am fost înțeleși. Dar nu ne vom lăsa”, spunea Nelu Cucu, reprezentantul asociației Casa Mierii.
Totodată, pe parcursul vizitei, a fost prezentat fluxul tehnologic dar și câteva idei aplicabile în viitorul apropiat, în sensul că se are în vedere extinderea activității, mai ales în condițiile în care fabrica are capacitatea de a procesa, condiționa și comercializa aproximativ 300 de tone de miere anual, iar potențial melifer există în zonă.
Un alt proiect de succes a fost cel al societății Tritipan, ce a presupus construirea unei mori de cereale în comuna Grivița. Tritipan, înființată prin 1991, este o societate foarte cunoscută în zonă, mai ales în ceea ce privește fabricarea produselor de morărit și panificație.
Pe lângă acestea, mai are ca activitate cultura cerealelor și arendarea de terenuri agricole.
Cu fondurile accesate, circa 9,6 milioane lei, au fost realizate silozuri de depozitare a materiei prime, cântar, mijloace de transport specializate, construirea clădirii pentru moară și dotarea laboratorului propriu.
Directorul Bulibașa Valerie spunea că investiția a făcut-o pentru „a trece într-o treaptă superioară”, iar accesarea acestor fonduri nu a fost deloc o operațiune greoaie.
„Aveam o moară, dar era mai mică și cu tehnologie mai veche. Nu a fost greu să accesez aceste fonduri. Au fost mici probleme, dar inerente. Însă, pot spune că am colaborat foarte bine cu cei de la APDRP. Nu mă voi opri aici. În perioada următoare am în plan accesarea altor fonduri pentru achiziția unor utilaje”, spunea reprezentantul societății Tritipan.
Un alt beneficiar al acestor fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală este Agropan Oyl din Gârbovi care, cu 2,5 milioane lei, a construit o bază de recepție și depozitare a cerealelor, reprezentând trei celule de siloz a 1.000 tone fiecare.
Nelu Badea spunea că doar prin multă muncă se pot obține rezultate, însă a ținut să precizeze faptul că dacă o afacere nu dă rezultatele scontate trebuie încercat altceva.
„Vreau să mulțumesc conducerii APDRP pentru modul în care s-a derulat această investiție. Colaborarea a fost foarte bună și spun asta fără să flatez pe cineva. (…) I-aș îndemna și pe alți producători, fermieri, să încerce să-și construiască o bază de recepție, să acceseze fonduri europene, pentru că dacă vrem să avem profit, trebuie să știm când să ne vindem produsele. Sper ca acest siloz să ne aducă un profit substanțial”, spunea Nelu Badea.
Fondurile europene îi vor fi de ajutor și în viitorul apropiat, acesta având în vedere realizarea unei brutării, dar și unei făbricuțe de lapte și brânzeturi, în condițiile în care Agropan Oyl deține și o fermă zootehnică.
Alt proiect interesant este ferma vegetală mixtă amplasată în comuna Valea Ciorii.
Investiția cu fonduri FEADR a constat în realizarea unei sere de legume într-o zonă cu potențial ridicat, dar și implementarea de tehnologii noi de producție a legumelor în spații protejate.
Pentru încălzirea serei se utilizează energie regenerabilă, iar resturile vegetale obținute în cadrul exploatației agricole existente vor fi transformate în Făbricuța pentru peleți în combustibil necesar generatoarelor de aer cald. Totodată, în cadrul proiectului va fi realizată o linie de procesare a rapiței și florii soarelui cultivate în ulei obișnuit, prin presare la rece și se va achiziționa o instalație de irigații utilizată la irigarea a 5 hectare cultivate cu pepeni/legume de câmp.
În plus, ca urmare a implementării acestui proiect, se oferă chiar posibilitatea de angajare pentru absolvenții Grupului Școlar Agricol Țăndărei.Valoarea totală a proiectului este de peste 3 milioane de lei.
„Înainte lucram cultură mare, în câmp. Ne-am hotărât să facem o investiție în legume care sperăm să fie de viitor și cred că va fi. Proiectul a fost aprobat în 2011 și îl finalizăm anul acesta. Mai avem 5 hectare de pepeni, o presă de ulei și una de peleți. Suprafața serei este de 6.900 de m.p., dar cultivată 4.500 m.p. ”, spunea Ionescu Mihaela Doriana, reprezentantul PFA cu același nume.
Un ultim proiect vizitat a fost în comuna Gura Ialomiței, la Green Harvest.
Aici, prin intermediul fondurilor FEADR, a fost realizat un centru de procesare a produselor agricole, valoarea totală a proiectului fiind de peste 11 milioane lei.
Reprezentanții societății susțineau că decizia de a investi în România a fost ca urmare a faptului că aici au găsit suprafețe ample de teren disponibil pentru cultivarea orezului, dar și a altor cereale, precum grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță. Proiectul este aproape finalizat, probabil peste aproape două luni va fi încheiat, însă investițiile nu se vor opri aici.
Prezentarea acestor proiecte a fost cu scopul de a încuraja și alți fermieri să acceseze fonduri nerambursabile, să fie mai bine informați cu privire la afacerile viabile, la proiectele eligibile și măsurile existente, APDRP fiind pionul principal în acest proces.