Muzeul Județean Ialomița și Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” au susținut joi, 24 mai, conferința intitulată „Eroinele României Mari. Viața de Front”, eveniment ce face parte din cadrul ciclului de conferințe „Cultura și diplomația. Elemente de forță ale unei țări mici.”

Acțiunea se înscrie în programul evenimentelor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918 și a avut loc la sediul Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia.

Cu acest prilej, prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu și prof. univ. dr. Radu Ștefan-Vergatti au susținut prelegeri pe tema manifestării culturale.

Volumul „Eroinele României Mari. Destine din linia întâi”, lucrare apărută în seria de publicații dedicate Centenarului Marii Uniri la Editura Muzeul Literaturii Române, este rodul unei ample cercetări în biblioteci și arhive și scoate în evidență jertfa femeilor eroine ale României care au susținut activitatea medicală și umanitară din timpul și de după Primul Război Mondial.

Volumul este alcătuit din șapte capitole, fiecare analizând aspecte din implicarea femeilor române în construirea și apărarea României Mari, în special acțiuni civice, politice și umanitare, de la Regina Maria și până la Măriuca, o copilă de 12 ani, dintr-un sat din Moldova, care s-a implicat în transmiterea de informații armatei dintr-un copac.

Despre curajul acestor femei care s-au implicat în acea perioadă și care și-au riscat viața a vorbit Adina Berciu-Drăghicescu. Sunt multe  de spus despre fiecare, sunt povești impresionante, sunt dovezi de curaj care te poartă prin acele vremuri delicate.

Radu Ștefan-Vergatti susținea că subiectul femeilor în timpul Primului Război Mondial este unul deosebit. Acesta a vorbit în special despre Martha Bibescu, despre principesa Alexandrina Cantacuzino și despre femeile spion din familia Crețulescu și informațiile culese și transmise de acestea, chiar dintr-un lagăr din Slobozia.

„Informațiile luate de aceste femei au fost foarte bune și pentru că au plecat și de la Slobozia. După cum știți, în Primul Război Mondial era un lagăr de prizonieri ai Antantei. Printre ei era și un prinț din Magreb sau Algeria, dar e greu de spus de unde era. Din lumea Magrebului… (…) Prințul acesta, la rândul lui, avea o rețea întreagă de cules informații. Informații pe care le trimitea mai departe prin femei. Cum la noi școala de limbă franceză era foarte bună, a putut să transmită prin femeile dintr-o veche familie boierească, principese din familia Crețulescu, care în acea perioadă era antantofilă și aveau o rețea de cules și transmis informații. Femeile acestea care au creat lumea subterană, lumea de informații permanente au fost extrem de importante. (…) Este o carte care a incitat, dacă vreți, explozia, erupția unui vulcan. Imediat ce s-a publicat această carte, în urma inițiativei și muncii deosebite a doamnei profesoare Berciu, care a cules informații, care a luptat cu cei care au anunțat că scriu, care apoi au anunțat că nu mai scriu… (…) Cartea a ieșit splendid. Sunt 500 de eroine. Aici se pune o întrebare: au fost numai 500? Sigur că nu, au fost mai multe, dar poate ne vor da bani să facem și o a doua ediție, care va fi îmbunătățită și adăugită și poate vom scrie și despre femeile care transmiteau informații din lagărul de aici, de la Slobozia. Sper ca această carte să fie un început. Aș vrea să se meargă mai departe, să se încerce să se arate că unul dintre principalii contribuabili la victoria românească în Primul Război Mondial a fost femeia româncă”, declara Radu Ștefan-Vergatti.