Discută în română cu primul chatbot din istorie – ELIZA (1966)
Un program creat în 1966, la MIT, a pus bazele a ceea ce numim astăzi inteligența artificială conversațională. Noi l-am adaptat și poți discuta cu el în limba română chiar în această pagină.
Înainte de ChatGPT, înainte de Siri, înainte de orice asistent virtual pe care îl știi astăzi, a existat ELIZA. Un program de calculator creat între anii 1964 și 1966 de Joseph Weizenbaum la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), ELIZA a fost primul program capabil să ducă o conversație în limbaj natural cu un om. Adaptat probabil pentru prima dată în limba română, îl poți testa chiar în această pagină.
Cum funcționa ELIZA
Nu era inteligentă. Nu înțelegea nimic. Secretul ELIZEI era surprinzător de simplu: recunoștea cuvinte cheie în mesajul utilizatorului și răspundea cu fraze prestabilite, întorcând întrebările spre interlocutor. Dacă scriai ”mă simt trist”, programul putea răspunde ”De ce vă simțiți astfel?” sau ”De cât timp vă simțiți așa?”. Nicio înțelegere reală, doar potrivire de răspunsuri șablon.
Nu întâmplător, Weizenbaum a ales să simuleze un psihoterapeut de școală rogeriană. Terapia rogeriană se bazează pe reflectare: terapeutul nu dă răspunsuri, ci întoarce întrebările, lăsând pacientul să ajungă singur la concluzii. Această tehnică se preta perfect unui program care nu înțelegea nimic: când nu știi ce să răspunzi, întrebi.
Secretarele cereau să rămână singure cu ELIZA
Ceea ce s-a întâmplat în continuare l-a surprins profund pe Weizenbaum. Oamenii știau că vorbesc cu un program de calculator și totuși se atașau emoțional. Secretarele din laboratorul său îl rugau să iasă din cameră ca să poată vorbi în privat cu ELIZA. Unii cercetători propuneau serios folosirea programului în terapia reală.
Weizenbaum a fost atât de tulburat de această reacție, încât a scris mai târziu cartea Computer Power and Human Reason (1976), în care argumenta că există lucruri pe care calculatoarele nu ar trebui să le facă. Nu pentru că nu pot, ci pentru că mimarea înțelegerii nu este înțelegere.
Iluzia coerenței sau a înțelegerii într-un dialog cu un chatbot este creată de om, cel care caută sens și îl construiește chiar și acolo unde nu există. Merită spus că această iluzie nu a dispărut odată cu ELIZA. Chatboții moderni, precum ChatGPT, Gemini, Claude, DeepSeek etc, produc un efect similar, nu înțeleg ci doar mimează înțelegerea incomparabil mai convingător.
Câteva lucruri de știut înainte să începi să discuți cu ELIZA
Conversația ta este privată. Nimic din ce scrii în caseta de mai jos nu este salvat, trimis sau văzut de cineva. ELIZA rulează în întregime în browserul tău, fără nicio conexiune la un server extern. Ca să te convingi poți opri conexiunea la internet.
ELIZA ascultă — dar numai dacă îi vorbești despre tine. Ea simulează un psihoterapeut. Pentru a o testa corect este indicat să o întrebi de exemplu ce te frământă, ce te bucură sau te apasă. Nu o întreba despre știință, istorie sau rețete.
ELIZA nu este terapie! Programul SIMULEAZĂ un psihoterapeut, dar nu înțelege nimic din ce îi spui și nu poate oferi niciun sfat real. Dacă te confrunți cu dificultăți emoționale sau psihologice, te încurajăm să apelezi la un specialist.
ELIZA este un program cu reguli fixe, un document istoric fascinant, nu un instrument practic.
Chatbot ELIZA (1966), modificat în limba română:
Când un AI din 2026 rescrie un AI din 1966
Există ceva interesant în modul în care a luat naștere această versiune românească. ELIZA a fost adaptată în limba română nu de un programator, ci cu ajutorul unei inteligențe artificiale moderne. Motorul original, regulile de conversație, sinonimele, logica de substituire – toate au fost rescrise în română în mod autonom, fără intervenția umană în procesul tehnic propriu-zis.
Este, într-un sens, o imagine simbolică a drumului parcurs: după 6 decenii, un AI care a învățat din miliarde de texte umane, a preluat un program din 1966, construit pe reguli scrise de mână, fără nicio urmă de învățare automată și l-a făcut să vorbească o nouă limbă.
O întrebare care nu s-a învechit
În prezent, ELIZA nu mai impresionează pe nimeni. Câteva sute de linii de cod, niște reguli fixe, niciun pic de învățare. L-am numi simplu: un script. Și totuși, acest script a pus bazele a tot ce a urmat — de la ALICE la ChatGPT, Gemini sau DeepSeek.
Saltul tehnologic dintre 1966 și 2026 este imens. Modelele moderne de limbaj procesează miliarde de parametri, înțeleg contextul, generează text coerent pe orice subiect. Întrebările filosofice ridicate atunci, însă, nu s-au schimbat deloc.
Întrebarea pe care a pus-o Weizenbaum în 1966 nu și-a găsit un răspuns definitiv: când o mașină pare că înțelege, chiar înțelege ceva – sau doar noi proiectăm înțelegere acolo unde nu există?
Poate că o scurtă conversație cu ELIZA te va ajuta să îți formezi propriul răspuns.
Resurse și lectură suplimentară
Articolul original al lui Joseph Weizenbaum (1966): ELIZA — A Computer Program For the Study of Natural Language Communication Between Man and Machine
Wikipedia — ELIZA: https://en.wikipedia.org/wiki/ELIZA
Terapia centrată pe client (Carl Rogers): https://en.wikipedia.org/wiki/Person-centered_therapy
Efectul ELIZA (despre atașamentul emoțional față de mașini): https://en.wikipedia.org/wiki/ELIZA_effect
Notă: Versiunea în română a programului ELIZA a fost adaptată și tradusă cu ajutorul inteligenței artificiale, pe baza algoritmului original elizabot.js (N. Landsteiner, 2005), care implementează conceptul lui Joseph Weizenbaum (MIT, 1966). Algoritmul original se află în domeniu public.