Ziarul Obiectiv Ialomita > Locale Ialomita > Dacă nu vor fi ploi, vor fi probleme serioase asupra culturilor de toamnă, dar și efecte serioase asupra culturilor de primăvară | https://wp.me/p49Kdo-J2

Dacă nu vor fi ploi, vor fi probleme serioase asupra culturilor de toamnă, dar și efecte serioase asupra culturilor de primăvară

vasile berbecel ceres smirna ialomita
Vasile Berbecel

Vasile Berbecel, reprezentantul societății agricole Ceres Smirna, una dintre unitățile reprezentative din județ, atât înainte cât și după revoluție, spune că toamna acestui an este una atipică, iar condițiile meteo sunt destul de nepotrivite pentru a înființa culturile.
„Rămânem cu speranța că timpul se va îndrepta, pentru că dacă nu vor fi ploi vor fi probleme serioase asupra culturilor de toamnă, dar și efecte serioase asupra culturilor de primăvară. Nu se poate pregăti terenul și nu se poate ara pentru culturile care se vor semăna primăvară. Am semănat peste 400 de hectare de rapiță și sunt puține șanse ca ea să răsară și să putem avea o producție bună anul viitor. Dar cheltuielile s-au făcut și asta o să coste pe toți agricultorii care au înființat o asemenea cultură. De asemenea, ne pregătim să semănăm orzul și grâul. Aici perioada optimă este 1-20 octombrie, dar trebuie să reținem că, în anii cu asemenea condiții de secetă, trebuie să semănăm mai târziu, aproape de sfârșitul perioadei optime. Pentru că dacă acum există, întâmplător, o cantitate mică de apă în sol, plantele vor răsări, vor fi „mințite”, acesta fiind un fenomen care se întâmplă la culturile de orz și grâu, care vor crește și se vor usca dacă nu avem ploi”, a declarat Vasile Berbecel.
După cum este binecunoscut, un astfel de fenomen ar fi putut fi evitat pe o mare parte din suprafață dacă funcționau sistemele de irigații.
„Cei care conduc agricultura ne spun tot felul de povești, despre canalul Siret-Bărăgan (…), se discută despre irigațiile din zona sub-carpatică pentru a veni apa prin cădere, lucru pe care îl auzim de zeci de ani, dar este o speranță îndepărtată. Adică noi murim acum și acum trebuie să salvăm producția. În zona noastră, ca și în județele învecinate, sunt deja sistemele vechi de irigat și dacă vrem să modernizăm trebuie să mergem în paralel, adică să dăm drumul la apă și să salvăm culturile. Puteau fi irigate chiar și terenurile care se vor ara și se salvau astfel culturile care se vor semăna în primăvară. Nu prea avem cu cine discuta și este un lucru foarte grav. Noi, multe dintre societățile agricole, ne-am cumpărat instalații de irigat moderne, rampe, prin programe europene, plătim în fiecare an ratele la aceste instalații, le păzim în câmp și în schimb nu primim apă. Eu găsesc că cea mai importantă problemă pentru agricultură este, în această perioadă, folosirea irigațiilor. Dar cu cine să discutăm? Nimeni din cei care sunt îndreptățiți nu discută despre aceste lucruri. Au crescut cheltuielile cu apa de irigații, nu se mai subvenționează energia, și de aici derivă toate celelalte”, a mai spus Berbecel.
Creșterea cheltuielilor cu irigatul se va reflecta, automat, asupra prețului produselor, astfel că România, deși are un pământ extraordinar de valoros, a ajuns să nu fie lucrat în mare parte sau să fie lucrat prost și, evident, a ajuns să importe produse agricole. O altă problemă de mare importanță pentru agricultură este fărâmițarea terenurilor care a dus agricultura cu 100 de ani în urmă. O soluție pentru performanța în agricultură ar fi asocierea. Însă nimeni nu dorește acest lucru, în opinia domnului Berbecel fiind din cauza lipsei de educație dar și de informare.
„Asocierea ar însemna enorm pentru agricultură. Structurile cooperatiste care au fost înainte de Revoluție, este vorba de cooperativele agricole, asociațiile inter-cooperatiste, întreprinderile agricole de stat nu erau structuri comuniste, mă refer la structură, nu la conținut. Multe țări au păstrat acele structuri, dar au schimbat statutul. Și au performanță. (…) Sunt multe posibilități de a-i asocia pe oameni, între rude, între vecini, apoi ar fi marile asociații. Dar este vorba de orgolii și nepricepere. Țările din jurul nostru, după modelul vest-european, au trecut la forme avansate de asociere. (…) Și noi trebuie să trecem la o astfel de formulă. Lucrând singur nu va face niciodată producție. Un alt factor care ar duce la progresul în agricultură este competența, de la ministru până la șeful de asociație. Din păcate, s-au tot schimbat miniștri, iar partea proastă este că mulți dintre ei nu au fost de meserie și nici de competență, ci aveau alte calificări. Nu se poate să fii ministru și să nu deosebești grâul de orz și să vii să vorbești despre agricultură. Asemenea lucruri se întâmplă și la nivelul județelor și la nivelul societăților sau asociațiilor, unde mulți sunt preoți, cârciumari, profesori. Competența are un rol foarte mare. De sus și până jos”, a mai spus Vasile Berbecel.
Reprezentantul societății agricole Ceres Smirna (o continuare a fostei cooperative agricole Smirna), a adăugat că oamenii, înainte de revoluție, lucrau mii de hectare și aveau și rezultate financiare, țăranii din Smirna ajungând să vadă, în marea lor majoritate, șapte țări din Europa. Din aceste motive, după Revoluție ei nu au stricat unitatea, ci și-au propus să o transforme într-o societate agricolă care a plecat cu un patrimoniu de la fosta cooperativă agricolă de producție, cu utilaje, spațiu de depozitare, cu sole foarte mari, a progresat, a continuat să se adapteze la noile condiții, și-a dezvoltat baza materială procurând combine, spații de depozitare și instalații de irigat și a continuat să facă același lucru și după Revoluție. Acum administrează o suprafață de 2.400 de hectare și are 1.200 de persoane în asociație. A realizat anul acesta producții de 7.000 kg grâu la hectar, 6.000 kg la orz, 9.000 kg la porumb, 3.000 la floarea soarelui.

Loading...