Comportament şi măsuri de protecţie în cazul producerii unui cutremur

Duminică, 4 martie, s-au împlinit 35 de ani de la puternicul cutremur din anul 1977, ce a avut efecte devastatoare asupra României. Având o intensitate de 7,2 grade pe Scara Richter, acesta a făcut, în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii.

România este afectată episodic de cutremure a căror sursă principală este zona epicentrală Vrancea. Aici se produc seisme la adâncime de 70-200 Km, (cu energie mare, resimţite pe arii întinse, 2-3 asemenea evenimente pe secol având magnitudine 7-7,5 pe scara Richter, cu caracter distrugător, ultimele două producându-se la 10 noiembrie 1940 (Ms=7,4) şi 4 martie 1977 (Ms=7,2).

Un eveniment seismic are loc când la suprafaţa Pământului sau în interiorul său se produc degajări ale unor energii potenţiale acumulate (în sursa seismică). Pentru cutremure, aceste energii sunt energii potenţiale de deformare, care tensionează mediul. Pentru teritoriul ţării noastre prezintă o importanţă cutremurele de origine tectonică, din această categorie facând parte şi cutremurul din 4 martie 1977.
Întrucât mişcarea seismică este un eveniment imprevizibil, este necesar să cunoaştem modul şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă, la serviciu, în locurile publice, în mijloacele de transport etc.

Regulile de comportare şi măsurile de protecţie necesare pentru instruirea populaţiei trebuie însuşite înainte de producere, pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut.

CE TREBUIE SĂ ÎNTREPRINDEŢI ANTICIPAT PENTRU  PREVENIREA UNOR AVARIERI, ACCIDENTĂRI ŞI RĂNIRI ÎNTR-O SITUAŢIE DE CUTREMUR ?

  • Recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja: grinda, tocul uşii, birou sau masă rezistentă etc;
  • Identificarea şi fixarea unor obiecte care pot cădea sau se pot deplasa în timpul seismului;
  • Asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor conexe (incendiu, electocutare etc.) prin verificarea periodică a instalaţiilor de utilităţi;
  • Cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu apă, electricitate, gaz;
  • Este util să aveţi depozitate grupat, într-un loc cunoscut, o rezervă specială de îmbrăcăminte pentru timp rece, alimente uscate şi conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, lanterne, un radio şi baterii utilizabile în caz de urgenţă;

CE TREBUIE SĂ FACEŢI ÎN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC?

  • Pastraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, linistiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile;
  • Preveniţi tendinţele de a se părăsi sala de clasă, de curs, laboratorul, locuinţa etc., deoarece durata redusă a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternică a mişcării să surprindă grupurile de persoane pe scări, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente nedorite;
  • Dacă vă aflaţi în faţa unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de aceasta, feriţi-vă de bucăţile de tencuială, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi în stradă;
  • Dacă vă aflați înăuntru rămâneţi acolo, departe de ferestre care se pot sparge, staţi înspre centrul clădirii, lângă un perete;
  • Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de căderea unor obiecte;
  • Sprijiniţi-vă cu palmele pe podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul mesei sau tocul uşii, spre a vă asigura stabilitatea. În lipsa unor astfel de posibilităţi de a vă menţine stabilitatea, vă puteti proteja stând la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi şi coate, cu faţa în jos: cu palmele împreunate vă veţi proteja capul (ceafa), iar cu antebraţele pe lateral, faţa;
  • Închideţi sursele de foc cât puteţi de repede, iar dacă a luat foc ceva, interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic;
  • Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, dar – dacă puteti – deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea eventualei evacuări după terminarea mişcării seismice şi verificarea stării scărilor şi a zonei de la ieşire. Evitaţi aglomeraţia;
  • Dacă seismul vă surprinde în autoturism, opriţi-vă cât puteţi de repede într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene, şi staţi înăuntru. Feriţi-vă de firele de curent electric căzute;
  • Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul dvs. până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele;
  • Dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserică, stadion, sală de şedinţe) nu alergaţi către ieşire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi linistiţi-vă vecinii de pe rând.

 CE TREBUIE SĂ FACEŢI DUPĂ UN CUTREMUR PUTERNIC ?

Aceste recomandări privesc acţiuni deosebit de importante de revenire la normal după impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicaţi. Importanţa revenirii cât mai rapide la situaţia anterioară este subliniată şi de necesitatea de a utiliza în unele cazuri spaţiile de locuit sau şcolile ca centre de prim-ajutor, evacuare-cazare temporară  pentru alte persoane, dacă există zone învecinate grav afectate de seism. Astfel:

  •  Nu plecaţi imediat din spaţiul în care vă aflați. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele speriate şi în special copiii;
  • Ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute să se degajeze. Atenţie! Nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze), până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat;  ajutaţi-i pe loc. Curăţaţi căile de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente etc;
  • Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu însărcinări oficiale, în privinţa intervenţiei post-seismice, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor acţiuni;
  • Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, de gaz, apă, canal, verificaţi vizual şi starea construcţiei în înterior. În caz de avarii constatate, închideţi pe măsura posibilităţilor alimentarea locală sau generală şi anunţaţi imediat după aceea instituţia de specialitate pentru intervenţie. Nu utilizaţi foc deschis până nu aţi verificat dacă nu sunt scăpări de gaze. Nu folosiţi în acest scop chibrituri sau brichete;
  • Părăsiţi calm clădirea numai după seism, pentru a permite verificarea clădirii, fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile; verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire;
  • Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea din clădire, utilizând o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.);
  • Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraj, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc;
  • Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile.

Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să avem cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, am fi surprins sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incintă blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze:

  • În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să acordaţi prim ajutor celor răniţi, iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mişcare, să faceţi un mic plan de salvare;
  • Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia (de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau mobilierului). O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, care întotdeauna vor concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate, este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit controlul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi prim-ajutor necesar;
  • La evacuare, daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor, şi ascultaţi recomandările salvatorilor;

Nu vă preocupaţi de durata până la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile.