Ziarul Obiectiv Ialomita > Locale Ialomita > Cea mai proastă arătură de toamnă e mai bună decât cea mai bună arătură de primăvară | https://wp.me/p49Kdo-1tB

Cea mai proastă arătură de toamnă e mai bună decât cea mai bună arătură de primăvară

Este binecunoscut faptul că anul agricol 2011 a fost unul excepţional prin producțiile mari obținute dar și legat de prețuri, agricultura având, mai ales în trimestrul III, o influenţă pozitivă asupra bugetului României. Din păcate, deşi anii agricoli se întrepătrund (nici nu se termină unul că şi începe altul – se termină spre exemplu recoltatul grâului dar în acelaşi timp se începe aratul pentru anul următor), există şi perioade cu producţii slabe din cauza unor condiţii climatice nefavorabile, întâlnite atât în Bărăgan, cât şi în restul ţării sau chiar în alte state precum Ucrania sau Ungaria.
Agricultorii speră ca și anul următor producțiile să fie cel puțin la fel de bune, o condiție însă pentru a se întâmpla acest lucru fiind legată de precipitații.

 

vasile berbecel ceres smirna ialomita
Vasile Berbecel

„A fost o toamnă foarte grea, de câteva luni nu a plouat şi contează mult în acest anotimp ca tot terenul să fie pregătit şi arat. Popular se spune că cea mai proastă arătură de toamnă e mai bună decât cea mai bună arătură de primăvară, pentru că prognoza pentru anul următor e dată de situaţia acumulării de apă în sol până la sfârşitul lunii noiembrie. Și nu prea avem cu ce să ne lăudăm din acest punct de vedere. Noi am reuşit să încheiem arăturile pe întreaga suprafaţă deținută de societate. Aşteptăm în perioada următoare precipitaţiile sau zăpada, dar şi cu aceasta este o problemă pentru că în Bărăgan ninsorile sunt viscolite şi zăpada nu prea se aşează”, afirma inginerul Vasile Berbecel, directorul general al Societăţii Agricole Ceres Smirna.

 
Acesta este de părere că agricultura din această zonă ar putea fi salvată cu ajutorul sistemelor de irigații, însă chiar dacă fermierii le dețin, aceștia nu sunt sprijiniți să-şi irige culturile, în condițiile în care costurile sunt foarte ridicate.
„Cei care conduc agricultura la nivel central, guvernul în special, nu ajută agricultorii să poată să irige în toamnă sau să le ofere siguranţa că pot iriga în primăvară. România, înainte de Revoluţie, iriga aproape 3 milioane de hectare. În prezent, am scăzut destul de mult. Ialomiţa iriga aproape jumătate din suprafaţa agricolă, aproximativ 280.000 de hectare, în prezent abia mai irigă 10-15.000 de hectare. Prin programe europene am cumpărat instalaţii şi echipamente de irigare, însă nu facem decât să le păzim pe câmp, să le plătim ratele şi să ne uităm la ele, pentru că nu putem iriga. Nu mai există subvenţii la apa pentru irigat şi nici la energie, iar din acest motiv cheltuielile sunt enorme. Dacă am iriga la nivelurile care se stabilesc şi la preţurile care se cer în prezent vă daţi seama că adăugând şi restul de cheltuieli la hectar, nu poţi să obţii niciun fel de rezultat. Cu alte cuvinte, te spânzuri de unul singur dacă mergi pe această variantă. Este o mare greşeală, chiar o mare prostie, că nu ne ocupăm de irigat. Ar câştiga şi agricultorii şi proprietarii, ar câştiga şi ţara şi s-ar salva economia. Aşa cum anul acesta agricultura a contribuit cu mult la salvarea economică, aşa ar putea face şi în anii următori, însă acest lucru nu se poate întâmpla dacă nu ajutăm plantele să crească. În această zonă ar fi o şansă dacă am iriga şi trebuie să se depună toate eforturile din partea celor care conduc agricultura pentru a salva această situaţie şi să obţinem astfel producţii mari la preţuri convenabile”, a adăugat Vasile Berbecel.