Caravana „Violența în familie nu trebuie să te lase rece” a ajuns la Slobozia

[box color = gray]caravana violenta in familie la sloboziaCare dintre următoarele persoane ce fac parte dintr-o familie ar putea să fie victimă sau agresor: soțul, soția, copilul, bunicul, bunica? Cunoașteți instituții sau organizații care se ocupă de victimele violenței în familie? Sunt doar câteva întrebări la care au trebuit să răspundă persoanele intervievate de reprezentanții Ministerului Muncii prezenți vineri, 1 noiembrie, în Slobozia, cu ocazia lansării campaniei naționale privind prevenirea și combaterea violenței în familie „Violența în familie nu trebuie să te lase rece”. [/box]

Prima oprire a fost la Slobozia, cu această ocazie dându-se startul caravanei mobile prin intermediul căreia vor fi realizate activitățile de conștientizare și informare a populației cu privire la gravitatea acestui fenomen, drepturile pe care legea le conferă victimelor violenței în familie și serviciile de care acestea pot beneficia.

„Violenţa în familie” reprezintă orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor. Familiile în care este prezentă violența sunt izolate social, poate și pentru că sunt stigmatizate de ceilalți. În plus, soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin. Pe de altă parte, bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi, a comunica în mediul intim al căminului devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul de muncă, rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat în limitele orelor de serviciu.

Deși consilierea psihologică, dar și suportul emoțional sunt foarte importante, prea puține victime apelează la centrele special create. Și în Ialomița există, încă din anul 2007, un astfel de loc unde persoanele, victime ale violenței în familie, pot primi maxim 60 de zile de sprijin. Fie femei, bărbați sau copii, aici pot găsi liniștea și suportul de care au nevoie. Majoritatea cazurilor de violență domestică provine din mediul rural, iar dintre femeile abuzate de soții lor, doar câteva au divorțat, în timp ce două victime au decedat din cauza loviturilor.

Cu toate că femeile sunt destul de informate cu privire la drepturile lor, precum și asupra riscurilor la care se expun în momentul în care revin în familie, acestea aleg să se rupă total de soțul violent foarte greu și în număr foarte mic. Desigur că suferința cea mai mare se abate asupra minorilor care cad, la rândul lor, pradă bătăilor sau violenței verbale.
Legislaţia în vigoare identifică mai multe forme de manifestare a violenţei în familie: verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială, spirituală.

Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie consideră violenţa în familie ca fiind orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleeaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.

Mai mult decât atât, Codul Penal incriminează şi pedepseşte violenţa la Articolul 180, alin. 1, care prevede că „lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.”, iar alin (11)1) prevede că faptele menţionate anterior, săvârşite asupra membrilor familiei, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă”.

Oricine are cunoştinţă despre o situaţie în care se foloseşte violenţa, trebuie să înţeleagă că acest fapt nu este normal şi, dacă nu pot fi luate alte măsuri care să ducă la evitarea sau încetarea manifestărilor violente, să sesizeze la apelul unic de urgenţă 112.