Bugetul de investiții al municipiului Slobozia este axat în special pe obiectivele de investiții începute și neterminate

Marți, 21 aprilie, în sala Centrului Cultural „Ionel Perlea”, conducerea Primăriei municipiului Slobozia a prezentat public propunerea de buget pe 2026, buget discutat anterior atât cu reprezentanți ai aparatului tehnic al primăriei, dar și în cadrul comisiilor reunite ale Consiliului Local, unde unii consilieri locali au anunțat amendamente pe care intenționează să le depună în plenul următoarei ședințe, când va fi votată forma finală a proiectului de buget.

Contextul în care se construiește bugetul pe 2026 este, potrivit primarului Alexandru Potor, mai dificil decât cel din 2025. Slobozia se confruntă cu al doilea an consecutiv fără nicio alocare pe „sumele de echilibrare”, instrumentul prin care Ministerul Finanțelor redistribuie cotele din impozitul pe venit și sumele defalcate din TVA către localitățile cu capacitate fiscală insuficientă. Municipiul reședință de județ „primește”, în 2026, zero lei pe această linie. Mai mult decât atât, la numai două luni după ce Ministerul Finanțelor comunicase în scris suma disponibilă din cota de 63% din impozitul pe venit, a transmis o nouă adresă prin care reducea alocarea cu aproximativ 8,5 milioane de lei, primarul municipiului, Alexandru Potor, susținând că Slobozia este „cumva pusă la colț pe subiectul ăsta”.

La aceasta se adaugă întârzierea în aprobarea bugetului, care a obligat primăria să funcționeze luni întregi „cu frâna de mână trasă”, fără a putea face angajamente bugetare și căutând soluții legale pentru continuarea activității.

2026, anul fondurilor alocate în special către proiecte începute și neterminate, pentru „a nu rămâne cu ele ca o pată pe obraz”

Așadar, bugetul general consolidat este de 421,4 milioane de lei, din care 353,9 milioane lei sunt veniturile totale estimate pentru 2026. Secțiunea de funcționare este estimată la 161 de milioane de lei, în timp ce secțiunea de dezvoltare 192,8 milioane de lei. Bugetul de cheltuieli este estimat la 379,2 milioane de lei.

Dacă există o direcție pozitivă în bugetul pe 2026, aceasta este legată de creșterea surselor nerambursabile. Față de 44 de milioane de lei în 2025, municipiul Slobozia estimează în 2026 venituri nerambursabile de 136 de milioane de lei.

„Avem practic o creștere, între 2025 și 2026, bani care provin din sume pe care le estimăm din surse nerambursabile. O creștere de la 44 de milioane, la 136 milioane lei. Deci, practic, o triplare a sumelor care provin din fonduri nerambursabile față de 2025. De fapt, cam asta este viziunea strategică a Primăriei Slobozia, să aducem fonduri din surse externe. Practic, bugetul este considerabil crescut din resurse din această zonă. Veniturile proprii au crescut undeva cu 8 milioane de lei, față de 118 milioane în 2025, la aproximativ 127 milioane în 2026, asta arătând foarte clar că propunerea care a fost trasată de la nivel guvernamental de a crește impozitele locale (…) reprezintă foarte puțin. Practic, am stresat și am enervat cetățenii cu o măsură de creștere a impozitelor locale, dar impactul în bugetul local (…), raportat la bugetul de 400 de milioane lei, înseamnă că am enervat oamenii, i-am nemulțumit, ca să ce? Să punem vreo 6 – 7 milioane de lei față de 400 de milioane de lei, adică 1,5 – 2% în bugetul local. Asta înseamnă vestita reformă. Deci, am foarte mari rezerve cu privire la cum se gândește această chestiune și tot ceea ce a rezultat în urma acestor decizii. Cred că banii cu adevărat trebuie să vină din surse nerambursabile”, a spus primarul municipiului Slobozia, Alexandru Potor.

Bugetul de investiții este de 247,14 milioane de lei, cuprinde 191 de obiective, și este dominat de obiective de investiții în continuare: 220,4 milioane de lei, față de doar 6,3 milioane de lei pentru investiții noi. Restul de 20,3 milioane de lei vizează achiziții de bunuri și alte cheltuieli de capital.

Potrivit primarului municipiului Slobozia, Alexandru Potor, banii vor fi direcționați în special către proiecte începute și neterminate, printre acestea aflându-se Piața Revoluției, parcarea, canalizarea din zona industrială Vest – proiect început prin PNDL 1 în urmă cu 15 ani, asfaltarea străzilor din Slobozia Nouă, ori autobaza de transport public local.

„Am considerat că pentru Slobozia este necesar să închidem proiecte care sunt începute și neterminate. De exemplu, asfaltarea străzilor din Slobozia Nouă. Din păcate, nu am primit o alocare financiară pentru a susține acest proiect, astfel că este susținut din bugetul local. Este un proiect multianual, astfel că și anul acesta o parte din buget va merge către asfaltarea celor 10 străzi. Mai rămân circa 15% din străzi care nu au fost prinse în acest proiect, dar lucrăm pentru a avea o nouă etapă de asfaltare. Același lucru și cu modernizarea stadionului „1 Mai”, pentru a-l aduce la standardele cerute. O parte a fost cheltuită în 2025, iar o parte este transferată pe 2026 pentru că situațiile de plată au fost transmise în 2026. În lista de investiții propuse sunt câteva zone unde dorim să direcționăm resurse. Este o mare dorință și a mea și a colegilor să terminăm proiectul Piața Revoluției, „vestita groapă din mijlocul orașului” și pentru asta am făcut niște eforturi mari pe parcursul anului 2025, în sensul că am reușit, pentru prima dată, iar pentru asta mulțumesc domnului viceprimar Gabi Mușat și domnului secretar al primăriei Valentin Tudoran, să avem carte funciară pentru tot proiectul, pentru toată suprafața afectată de proiect. Pentru că până acum proiectul nu avea. Asta fiind o parte de ciudățenie, ca să nu spun altfel. Nu poți să investești bani publici și să nu ai cărți funciare și reglementat regimul proprietății. După o lungă bătălie, și juridică și de alte feluri, din fericire am reușit să avem carte funciară ca să închidem acest proiect. Practic, ca să nu lucrăm în ilegalitate. Am reglementat și situația cu fostele companii care lucrau cumva legate de acest proiect pe zona de proiectare. (…) Săptămâna trecută am semnat documentele legate de asistența tehnică pentru acest proiect, care trebuie să aducă la zi toate situațiile de implementare. (…) Acest proiect nu este ieftin, cel puțin în cifrele pe care le-am văzut puse la dispoziție, pentru că în mandatul trecut a existat o documentație care a fost aprobată, dar nepusă în practică, documentație care nu avea carte funciară… Am reparat noi asta… Acele proiecții vorbeau de o sumă totală de 19 milioane de lei pentru a închide acest proiect. Pentru că deși acest proiect pare închis, de fapt nu este. Putem vorbi aici nu doar despre partea de parcare, care nu are zona de instalații pentru prevenire și stingere incendii, nu are lifturi, partea de intrare – tunelul, zona de acoperire, deci multe lucruri. Dar tot proiectul presupunea și refacerea căilor, arterelor de acces în zona respectivă. (…) În afară de astea, anumite instalații edilitare, fântâni arteziene, atât în fața Prefecturii, Centrului Cultural Ionel Perlea, există o serie de instalații care lipsesc. Deci, toate acestea sunt cifrate undeva la 19 milioane de lei. Este o sumă importantă pentru care nu avem finanțare, pentru că acel proiect s-a încheiat abrupt, astfel că vom încerca să înghesuim acești bani undeva în bugetul acesta care s-a micșorat. Pentru anul acesta au fost alocați 500.000 de lei pentru a face următorii pași (asistență tehnică – expertize pentru a reevalua bugetul inițial, dacă se mențin sumele). Din punctul meu de vedere, care sunt un om foarte zgârcit, mesajul către proiectanți va fi acela să nu treacă sume faraonice „pentru că așa se trec”. Eu mă aștept chiar să fie mai puțin de 19 milioane lei. (…) Ca și principiu strategic și de lucru, când am preluat mandatul, am spus că orașul acesta are vocația, din păcate proastă, și care trebuie să înceteze, de a îngropa bani, euro și dolari, în unele cazuri, pentru că unele proiecte au fost începute de foarte mulți ani, iar acele investiții rămân blocate, se degradează, iar oamenii nu mai beneficiază de ele. Cred că nu este cazul doar să o acoperim cu pământ acea parcare și să ne facem că nu a existat niciodată. Pot fi discutabile anumite decizii din trecut, dar eu nu sunt venit aici să contest administrațiile, nici a lui Dragoș Soare, nici a lui Mocioniu sau a lui Stoica. Obiectivul meu este să economisesc banii orașului și să pun în valoare bunurile care s-au creat. Pentru că s-au cheltuit multe resurse din fonduri europene sau locale. Cum este și canalizarea de pe strada Filaturii. Am văzut că mare parte este bună. Nu este funcțională real pentru că nu a fost dusă până la capăt, dar poate cu niște investiții în plus poate fi funcțională, pentru că acolo s-au investit deja niște milioane de euro. Cum să lăsăm aceste investiții neterminate? Astfel de chestiuni trebuie luate în calcul pe viitor. La fel și cu proiectul de pe Matei Basarab. Vă spun că am fost la un pas destul de critic anul trecut ca ADR să spună, ok, nu ați reușit să terminați cele 11 proiecte legate, pentru că mai avem un proiect ce mai trebuie terminat, este vorba despre autobaza din zona de Vest, care trebuie să găzduiască autobuzele, și acela este tot un proiect neterminat. A fost dus până la un anumit nivel. Eu când am preluat mandatul firma care câștigase lucrarea era în faliment sau nu mai lucra. A fost o bătălie și juridică și tehnică pentru a-i convinge să iasă din amplasament în primul rând, pentru că poți să rămâi blocat pe un amplasament ani buni, să facem expertizarea lucrării, să facem rest de executat, să scoatem din nou la licitație și să ducem aceste etape la capăt. Au fost și contestații, în condițiile în care ADR a spus că dacă nu terminați proiectul veți da toți banii înapoi, adică 26 milioane de euro și, printr-o discuție foarte strânsă, le-am explicat și unde, din punctul meu de vedere, erau undeva într-o eroare, nu neapărat cu rea voință, (…) și îi înțeleg și pe ei (…) dar în același timp am spus că nu este vina noastră că ăla a dat faliment. Deci, încă un proiect neterminat pe care ne-am chinuit să îl punem pe picioare și, din fericire, avem terminată etapa de licitație. Suntem în faza de a da ordinul de începere a lucrărilor, termenul de execuție fiind de șase luni, deci începând din mai, cam în octombrie – noiembrie ar trebui finalizat. Aceasta este motivația pentru care vrem să terminăm aceste proiecte, să nu rămânem cu ele ca o pată pe obraz. Nici nu comentez motivele, de ce s-au blocat, dacă a fost bine sau rău. Haideți să le terminăm. (…) Deci noi avem investiții în proiecte în continuare de 220 milioane și proiecte noi doar 6 milioane lei. Este, într-adevăr, frustrant pentru mine, personal, că trebuie să închid proiecte făcute prost în trecut… Nu neapărat prost, pentru că este discutabil, proiecte începute și neterminate, proiecte care nu au o finalitate și îngroapă banii orașului. Vorbim despre zona investițiilor care provin din mandatele trecute. Sunt proiecte care nu au fost încheiate la timp, din păcate, și au fost trecute pe bugetul local. Numai în 2025 am avut niște cheltuieli foarte consistente, mai mult de 10 milioane de lei, pentru a închide proiecte care au fost tranzitate fără alocare financiară, pentru că finanțatorul ADR Sud Muntenia a spus că dacă nu au fost finalizate la timp, adică decembrie 2023, plătim din banii noștri. Adică, în loc să avem o sursă financiară externă a trebuit să punem bani de la noi. Și în 2024 și în 2025, în mod special, am avut cheltuieli consistente pe închiderea acestor proiecte pentru că riscam să avem eșec administrativ și proiecte neterminate…că așa ne stă nouă…prost, nu bine”, a explicat Alexandru Potor.

Tot în categoria proiectelor neterminate sunt cele din zona industrială Vest, și anume canalizarea, un proiect început prin PNDL 1 în urmă cu 15 ani.

„Au trecut 15 ani, canalizarea nu este terminată, o parte s-a deteriorat… Anul trecut am lucrat pentru expertizare, să clarificăm ce avem și ce nu pentru a putea închide acel proiect. Canalizarea face un inel pe strada Filaturii și Lactilrom și vine către Kaufland. Ar fi putut rezolva și problemele cu inundarea parcării de la Kaufland și a sensului giratoriu. Se inundă permanent pentru că acel inel de canalizare menajeră și pluvială nu funcționează. Nu în ultimul rând, va rezolva și va influența și partea de zonă industrială unde sunt probleme în urma precipitațiilor. (…) După ce vom finaliza partea de canalizare, va trebui să punem și infrastructura rutieră, pentru că în acea zonă sunt unii dintre cei mai importanți agenți economici ai orașului, care contribuie cel mai mult la bugetul local, și dacă cineva vorbește public despre susținerea agenților economici, asta ar putea fi, făcând infrastructura, pentru că este un dezastru acolo”, a mai spus primarul.

Mediu și poluare, conducte, canalizări și așteptări de finanțare

Una dintre temele cronice ale Sloboziei, poluarea olfactivă din zona stației de epurare, este abordată în buget printr-un pachet de șapte proiecte de mediu.

Primul, demarat din septembrie 2025 și autorizat în decembrie, vizează optimizarea fluxului tehnologic la stația de epurare pentru a preveni emanarea mirosurilor neplăcute la căminele de recepție. Proiectul, estimat la aproximativ 1,3 milioane de euro, urmează să fie finanțat din fondul de investiții al operatorului Urban.

Celelalte șase proiecte, aprobate din 2024, privesc extinderea rețelelor de alimentare cu apă în cartierele Bora și Slobozia Nouă, devierea conductei de refulare de 800 mm din stația de pompare Cărămidari și modernizarea treptei de aerare din stația de epurare. Finanțarea acestora, în valoare de circa 35 de milioane de lei, este așteptată de la AFM, dar primarul a avertizat că, în cazul unui refuz, toate vor fi preluate pe bugetul local.

„(…) Din păcate, Ministerul Mediului și AFM nu au reușit să clarifice statusul acestor finanțări. Cele șase finanțări care sunt trecute și care presupun extindere rețele de alimentare în cartierele Bora, Slobozia Nouă, devierea conductei de refulare de 800 mm din stația de pompare Cărămidari, care provoacă inundații în zona străzilor Cărămidari și Independenței, acest pachet de proiecte mai cuprinde și modernizare treaptă aerare, linia 2, în cadrul stației de epurare. Deci avem un pachet de șase proiecte, iar dacă Ministerul Mediului decide că nu dorește să le finanțeze, ceea ce ar fi un lucru foarte rău, le vom prelua pe bugetul local. Ele sunt în analiză la AFM și așteptăm”, a subliniat primarul Alexandru Potor.

Dincolo de cifrele asumate, bugetul pe 2026 este afectat de mai multe surse de incertitudine, una dintre ele fiind ajustarea prețurilor la contractele de lucrări publice în curs, având în vedere posibilitatea constructorilor de a solicita revizuiri de preț pe baza indicilor INS, estimate între 15 și 30% din valoarea contractuală.

 „Avem multe proiecte, chiar cu finanțare nerambursabilă, mă refer la proiectele care sunt finanțate prin programul ELENA, pe eficiență energetică, unde avem cel mai mare demers din istoria orașului de a reabilita simultan 11 clădiri de învățământ din oraș. Vor pune presiune pe bugetul orașului pe două direcții. Pe lângă lucrările de eficiență energetică, acestea vor necesita și alte lucrări, de reabilitare, pentru a fi aduse la standardele impuse de ISU și de comisiile din educație. Este pentru prima dată când avem rezolvată chestiunea aceasta a intervențiilor capitale la clădirile de învățământ, iar eu sper să fie pentru o perioadă de 15 – 20 de ani. Este un efort foarte mare, pentru că banii care nu sunt pentru eficiență energetică trebuie plătiți din bugetul local. Incertitudinea constă în faptul că nu știm cum vor evolua prețurile, indicii comunicați de INS, care sunt utilizați în ajustarea prețurilor. Există o legislație specifică, iar constructorii sunt îndreptățiți să ajusteze prețurile, care pot fi foarte consistente. Pot fi între 15 și 30%, iar aceste sume trebuie puse tot din bugetul local, iar în acest moment nu știm precis la cât se vor ridica. Aceste lucruri se pot aplica și la proiectele finanțate din bugetul local, la asfaltări, de exemplu la Slobozia Nouă, unde proiectul are o valoare de 18 milioane de lei, iar constructorul urmează să solicite actualizarea prețurilor pentru că au crescut prețurile la combustibili, asfalt etc. Iar sumele respective se estimează a fi foarte ridicate, ceea ce va modifica situația bugetului inițial”, a avertizat Alexandru Potor.

O altă direcție strategică ce influențează bugetul este legată de reducerea transferurilor către direcțiile proprii ale primăriei, în special consumurile cele mai mari care se duc către Direcția de Administrare a Domeniului Public, Clubul Sportiv Municipal, Poliția Locală și Direcția de Cultură.

„Ce înseamnă această reducere? Înseamnă o optimizare a cheltuielilor, nu o tăiere. De exemplu, DADP a cheltuit în 2024 un buget de aproximativ 26 de milioane de lei. În 2025 vreau să-i felicit pentru că au redus cheltuielile cu 3 milioane de lei. Dar din acești 23 de milioane, mai mult de 5 milioane au fost cheltuieli de natura investițiilor. Deși strict contabil sunt încadrate drept cheltuieli curente, de întreținere, ele de fapt au reprezentat cheltuieli de natura investițiilor. Așa cum a fost reparația șoselei Brăilei (…)”, a mai spus primarul.

Un buget mai mult reactiv, decât predictiv

Secretarul municipiului, Valentin Tudoran, a caracterizat bugetul pe 2026 drept unul mai degrabă reactiv decât predictiv în privința investițiilor. O problemă recurentă menționată de secretar este interdicția de a achiziționa echipamente IT — calculatoare, imprimante, copiatoare, softuri — care blochează de mai mulți ani orice progres real în digitalizarea serviciilor primăriei.

„Din păcate, din cauza unor situații care nu depind de noi, avem un buget mai degrabă reactiv, decât unul predictiv în ceea ce privește investițiile. Suntem forțați de situație să închidem investițiile începute în anii trecuți, vom fi obligați să reconsiderăm nivelul de investiții în ceea ce privește anumite lucrări care sunt în desfășurare, din motive care țin de prețurile internaționale la anumite materiale. Ceea ce putem face este să încercăm să îmbunătățim activitățile din cadrul primăriei în limitele bugetare pe care le avem și cu interdicțiile pe care le avem în ceea ce privește achizițiile. Ne dorim de foarte mulți ani să începem să digitalizăm anumite activități ale noastre. Din păcate, în fiecare an ne-am lovit de aceeași poveste, interdicția de a achiziționa echipamente, terminale, imprimante, copiatoare, softuri etc. Vom încerca să optimizăm cât mai multe din activitățile noastre. Ne gândim să facem o prognoză pentru anul viitor legat de digitalizarea activității noastre, să ținem cont și de beneficiarii serviciilor noastre, pentru că nu toți cetățenii au acces la terminale IT sau cunoștințe pentru a le accesa și trebuie să ne adaptăm cerințelor. Vom avea bugetul săptămâna viitoare și respectăm procedurile necesare”, a spus acesta.

Deși discuțiile au fost mult mai ample și mai tehnice, mai adăugăm faptul că municipalitatea mai are în vedere, prin DADP, și reabilitarea bulevardelor Unirii și Cosminului, dar și reparații pe alte artere de circulație, în acest sens urmând să se achiziționeze covor asfaltic în valoare de peste 6 milioane de lei.

Proiectul de buget este publicat pe site-ul primăriei Slobozia, iar din data de 8 aprilie și până acum cetățenii au avut posibilitatea de a face propuneri pe marginea acestuia. Potrivit primarului, a existat o singură propunere venită din partea unui cetățean, care dorea alocarea unor fonduri din buget pentru instalarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în parcările de reședință.

„Voi propune Consiliului Local realizarea unui regulament pentru crearea acestor stații, inclusiv în parcările de reședință, pentru că și mie mi se pare corect să mergem către zona aceasta de accesibilizare a vehiculelor alternative cu motorizare electrică și ne vom inspira și de la alte municipalități, să vedem cum au procedat pe chestiunea aceasta. Pot să vă spun că în parcările pe care le construim acum, de exemplu cea de pe Răzoare, vom avea inclusiv zone de încărcare pentru mașinile electrice. Deci va fi și această chestiune atinsă, iar treptat, treptat le vom dezvolta la nivelul municipiului”, a conchis primarul Alexandru Potor.