Agroturismul începe să se dezvolte la Bordușani

primaria bordusaniCine a ajuns măcar o dată în comuna Bordușani, iar de aici a reușit să treacă pe malul celălalt al Brațului Borcea, a avut ce admira și își va aminti de fiecare dată când va vedea un răsărit sau un apus de soare, de acest loc mirific, aparent sălbatic, dar atât de liniștitor. Este o zonă cu o valoare naturală inestimabilă.

Lacurile naturale, formate între brațul Borcea și Dunăre, ne dezvăluie o imagine de vis, unde pot fi întâlnite zeci de specii de păsări migratoare, floră și faună deosebite. Lacurile, așa zisele Benturi (Bentul Mare, Bentul Mic și Bentul Mic Cotoi) atrag în fiecare an turiști, în special împătimiți ai pescuitului sau pur și simplu aventurieri, care, în liniștea ce îi înconjoară, au parte de o experiență de neuitat. Trebuie spus că această zonă a fost inclusă între ariile protejate la nivel european, tocmai pentru că, de-a lungul timpului, nu a suferit modificări majore în sens negativ din cauza intervenției oamenilor.

Tot pe malul celălalt al brațului Borcea se află un sit arheologic. Pe o movilă de pământ, de formă alungită şi asimetrică, înconjurată de pădure, cu o altitudine relativă de 15,40 metri, arheologii au scos la iveală, la Popina Bordușani, sau Tell-ul de la Bordușani, vestigii istorice din secolul VI î.Hr. și au permis, pentru prima dată în România, cercetarea unei părți dintr-un astfel de sat preistoric.

De câțiva ani, autoritățile locale și județene încearcă promovarea acestei zone și transformarea ei într-una turistică. Nu numai în Baltă, ci și plimbări pe brațul Borcea, unde turiștii pot avea parte, de asemenea, de un peisaj extraordinar. Dacă înainte se trecea cu barca sau cu un bac al unei societăți comerciale, la ora actuală fiecare localitate a început demersuri pentru dotare.

Astfel că localitățile Stelnica, Bordușani, Făcăeni și Vlădeni au amenajat deja câte un debarcader, tocmai în vederea dezvoltării agroturismului în zonă. Ba chiar Stelnica deține și o șalupă care poate fi împrumutată și celorlalte în caz de nevoie, pentru plimbări, iar Bordușani are un vas de croazieră, amenajat ca un bac, de la un cetățean din comună.

Primarul comunei Bordușani, Constantin Nica, susține că la ei agroturismul există deja, organizându-se excursii pe brațul Borcea până la Hârșova, intenționând ca, în viitorul apropiat, să „ajungă și pe Dunăre, până în Deltă”.

Mai mult decât atât, în ședința de consiliu local din luna martie va exista un proiect de hotărâre privind realizarea unei faleze pietonale pe malul brațului Borcea, pe o lungime de 500 de metri, cu băncuțe, iluminat public etc, fondurile urmând să provină de la Consiliul Județean în asociere cu Apele Române.

„Va fi o zonă foarte frumoasă. Sperăm să începem demersurile chiar în luna martie. De finalizat, vom vedea, în funcție de constructor și de toate etapele care vor fi parcurse.

Pe malul celălalt este un peisaj superb. De aceea, în fiecare vară, vin turiști și stau în corturi în zona Bentu Mic, Bentu Mare, Bentu Cotoi, Săltava sau Alionte, care duce la Capidava în zona Cegani”, spunea primarul.

Din păcate, în ultima perioadă, atât pe brațul Borcea cât și în Baltă, din cauza pescuitului excesiv, dar și prin metode interzise, populația de pește a început să scadă simțitor. Așa că este nevoie de un control mai ferm al autorităților în drept, iar ce este al naturii să rămână în mare parte al ei.

În final, pentru cine nu știe, mai spunem că în comuna Bordușani există o comunitate de lipoveni, cu tradiții extrem de frumoase. Deși în prezent doar aproximativ 30 de familii au rămas pure, celelalte, în urma căsătoriilor cu români formând familii mixte, aceștia mai au ce povesti. Așadar, nu ratați ocazia!

Tehnici de supraviețuire: Investiții în funcție de priorități, taxe şi impozite nemajorate

constantin nica - primar bordusaniDeși în comuna Bordușani au fost finalizate câteva investiții importante, mai sunt multe de făcut pentru a ajunge la nivelul dorit de cetățeni. Este binecunoscut că lipsa fondurilor este principala cauză a multor nerealizări, în ciuda eforturilor depuse de autoritățile locale. În condițiile în care nu există prea mulți investitori pe raza comunei, nici locuri de muncă nu sunt și nici încasări la bugetul local. Un cerc vicios din care nu se va ieși prea curând.

Iar această situație s-a observat anul trecut, raportat la nivelul de colectare a taxelor și impozitelor, care a fost de numai 55%. Autoritățile locale au decis, astfel, ca în acest an să nu majoreze taxele și impozitele locale, acestea rămânând la nivelul anului 2012.

„Am luat această decizie pentru că nu avem arierate, iar oamenii nu au putere financiară, fiind o lipsă acută de locuri de muncă. Și asta s-a văzut anul trecut și în nivelul de colectare a taxelor și impozitelor, de numai 55%. În acest an, oamenii au venit să-și plătească impozitele, mai ales că este și perioada în care beneficiază de reducerea de 10% dacă plătesc până în martie”, spunea primarul.

Cu toate aceste probleme, primarul este optimist și afirmă cu tărie că anul acesta va pune în practică un proiect de amploare, privind reabilitarea sistemului de alimentare cu apă din comună. Mai precis, înlocuirea sistemului vechi, care datează din anii ´60, cu unul nou. Proiectul este unul mai complex, fiind incluse și o stație de epurare și sistem de canalizare, însă, pentru că nu a primit finanțare, se încearcă realizarea lui din fonduri locale.

„Deși programul a fost eligibil, nu am primit finanțare, din cauze, zic eu, politice. Eram în altă barcă… Ne-au lăsat în așteptare, pentru că nu puteau să ne scadă din punctaj. Noi am hotarât, însă, ca din fondul de rulment pe care îl avem, de 20 de miliarde lei vechi, să schimbăm conducta de apă, pentru că este o lucrare urgentă. Avem pierderi importante din cauza uzurii țevilor. Vom începe în martie lucrările, din zona unde conducta este chiar mai veche, din ´57. Sperăm ca în curând să devenim o comună civilizată. Pentru că oamenii așteaptă…”, afirma primarul.

Deși în plan ar mai fi și alte investiții, deocamdată reprezentanții primăriei susțin că prioritară este schimbarea rețelei de apă, iar anul acesta va fi singura investiție de amploare pe care o vor realiza în comună.

„Consolidarea malului stâng al Borcei a fost una dintre investițiile realizate pe raza localității, ca de altfel și reabilitarea liceului, a căminului cultural, a grădiniței, a unui corp de școală în zona islazului, dispensarul uman, două corpuri de școală la Cegani, un local de școală care a fost făcut cu contribuția membrilor cooperatori. Reabilitarea malului stâng al Brațului Borcea al Dunării trebuia să ajungă la nivelul de 11 – 12 metri înălțime și s-a făcut la 9+. Urmează ca, în viitor, cu sprijinul C.J. și Apele Române, să se continue, în funcție de fondurile existente. Mai avem un proiect pe GAL, vrem să asfaltăm în aprilie un kilometru de drum care face legătura dintre școală, cimitir, biserică… E primul GAL finanțat din Ialomița. De asemenea, biserica din Cegani și din Bordușani au fost reparate, dar și biserica de rit vechi lipovenească, ce a fost construită de la zero, pentru că aceea veche, aflată pe malul Borcei, se afla mereu în pericol de inundații și să se dărâme”, a adăugat primarul Nica.

Totuși, există mici speranțe de mai bine. Bordușaniul a început să atragă investitori străini. De curând, un investitor german a decis să construiască un parc fotovoltaic, iar un alt investitor realizează aproape de malul Borcei un siloz pentru cereale, cu șase celule, pe care îl va da în funcțiune în luna iulie.