Infrastructura de apărare împotriva inundațiilor din județul Ialomița prezintă vulnerabilități majore, iar unele sectoare ale digurilor riscă să cedeze în cazul unor viituri importante. Concluzia aparține reprezentanților Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Ialomița, care au prezentat astăzi, 30 octombrie, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural, un amplu raport privind starea tehnică a digurilor și măsurile necesare pentru reducerea riscului la inundații.

Potrivit informațiilor prezentate, multe dintre lucrările hidrotehnice din județ au fost fost construite între anii 1960 și 1980, iar vechimea acestora, combinată cu solicitările hidrologice repetate și întreținerea deficitară, generează puncte critice cu risc crescut pentru populație, infrastructură și economie.

„Deși sistemul este extins, vechimea lucrărilor și solicitările hidrologice repetate au condus la apariția unor puncte critice care prezintă riscuri semnificative pentru populație, economie și infrastructură. Proiectele aflate în derulare sunt vitale, însă este imperativă accelerarea acestora și demararea de noi lucrări conform priorităților identificate”, avertizează SGA Ialomița.

Rețeaua de diguri din județul Ialomița măsoară 359,5 km, protejând o suprafață de 82.000 de hectare. Dintre aceștia, 328,2 km sunt în administrarea SGA Ialomița, restul fiind în grija primăriilor și a unor agenți economici.

Deși sistemul acoperă zone extinse de pe fluviul Dunărea, râurile Ialomița, Prahova și Cricovul Sărat, o bună parte dintre lucrări prezintă semne clare de uzură structurală.

„Dimensiunea considerabilă a acestui sistem impune o evaluare riguroasă a stării sale tehnice, pentru a identifica vulnerabilitățile înainte ca acestea să devină amenințări concrete. Majoritatea lucrărilor de apărare din județ prezintă o vechime considerabilă, fiind puse în funcțiune, în principal, în perioada anilor 1960-1980. Această vechime, corelată cu solicitările hidrologice din ultimele decenii, a condus la apariția unor vulnerabilități sistemice. Principalele tipuri de deficiențe identificate la nivelul județului includ sectoare sub cota de proiectare, respectiv existența unor tasări ale corpului digului, în unele cazuri depășind 0,2 metri, care reduc garda de siguranță și cresc riscul de deversare, procese active de eroziune a malurilor care, în anumite puncte, au avansat periculos de mult, existând riscul iminent de afectare a stabilității corpului digului, subtraversări neconforme (conducte, canale) pe sub corpul digului care nu dispun de sisteme de închidere funcționale, creând căi de infiltrare a apei, apariția unor sectoare cu infiltrații pe sub corpul digului, un fenomen care poate slăbi fundația și poate conduce la cedarea locală a structurii, iar unele sectoare de dig au suferit breșe sau deversări în trecut (de exemplu, în timpul viiturilor din 2005). Faptul că lucrările de reabilitare ulterioare au fost executate în regim de urgență, fără proiecte tehnice și un control riguros al calității, înseamnă că aceste sectoare pot ascunde în continuare vulnerabilități structurale. Aceste vulnerabilități sistemice, exacerbate de reabilitări post-avarie executate fără un control riguros al calității, se concentrează în anumite zone critice, care necesită o analiză detaliată și măsuri de intervenție imediate”, se mai arată în raportul întocmit de SGA Ialomița.

Raportul semnalează mai multe zone vulnerabile, unde riscul de cedare a lucrărilor este considerat ridicat: Brațul Borcea, la Stelnica – Dig Borcea de Jos, sectorul 5 (zona Bentu), unde există o eroziune evolutivă care afectează corpul digului pe o lungime de 1000 de metri, amenințând stabilitatea lucrării, râul Ialomița, la Săveni – Digul Mărculești – Țăndărei (zona localității Frățilești), unde există un proces de eroziune de mal activă la ape mari care poate afecta corpul digului, râurile Prahova și Cricovul Sărat, zona Adâncata, unde digul se află sub cota proiectată pe întreaga sa lungime și prezintă subtraversări neconforme, fără sisteme de închidere funcționale, fluviul Dunărea, la Giurgeni – Dig Giurgeni – Spiru Haret, sectorul 2 (zona localității Giurgeni), unde infiltrațiile pe sub corpul digului pot compromite stabilitatea acestuia la niveluri ridicate ale Dunării. De asemenea, legat de digurile aflate în administrarea autorităților locale (UAT Fetești, UAT Balaciu – satele Crăsanii de Jos și Copuzu), se prezintă într-o stare generală neconformă, evidențiată de deversări și eroziuni înregistrate la viiturile anterioare (2005, 2006, 2010), indicând o capacitate de apărare redusă.

Aceste puncte au fost incluse într-un plan de intervenție prioritar, în funcție de gradul de risc și impactul potențial în cazul unei cedări. Șase incinte și sectoare de dig au obținut cele mai ridicate scoruri de risc și trebuie considerate prioritare, în ordinea descrescătoare a vulnerabilității: Dig Borcea de Jos sector 5: scor de risc 84, Dig Coșereni – Bărbătescu: scor de risc 74, Dig Bărbulești – Urziceni: scor de risc 70, Dig Giurgeni – Spiru Haret sectoarele 1 și 2, Dig Mărculești – Țăndărei: scor de risc 69, Dig Urziceni – Manasia: scor de risc 66.

Analiza pagubelor potențiale este esențială pentru a înțelege amploarea reală a riscurilor și pentru a justifica urgența și amploarea investițiilor necesare în infrastructura de apărare. Consecințele cedării unui dig în zonele critice nu sunt doar de natură materială, ci implică riscuri umane și sociale semnificative.

În cazul cedării unor diguri, peste 23.000 de clădiri rezidențiale ar putea fi afectate, iar pagubele potențiale includ și Autostrada A2 (pe un tronson de 12 km), 87 de km de cale ferată și conducte petroliere strategice, rețele electrice, drumuri naționale și județene, terenuri agricole de zeci de mii de hectare.

O serie de proiecte strategice se află deja în diverse stadii de execuție sau pregătire, proiecte care vizează securizarea unora dintre cele mai critice sectoare.

„Punerea în siguranță a digului de pe malul drept al brațului Borcea (zona Bentu). Pentru acest obiectiv a fost promovată HG 374/2013, s-au executat lucrări anuale în regim de urgență pentru stoparea fenomenului de eroziune, iar Studiul de Fezabilitate pentru o soluție definitivă este aprobat. Proiectul este propus pentru finanțare prin Planul de Management al Riscului la Inundații (PMRI) și PNRR. Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare pe râul Ialomița (sectorul Slobozia – Țăndărei) – acest obiectiv de investiții este în curs de execuție-, lucrări pe malul drept al râului Ialomița, precum supraînălțarea digulului Bora, a digului Mărculești – Țandărei, a digului Țăndărei – Vlădeni precum și execuția a 400 m de apărări de mal în zona digului Bora fiind deja realizate. Proiectul vizează și zona afectată de eroziune din UAT Săveni. Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare pe râul Ialomița și afluenți (zona Urziceni): Proiectul se află în faza de reactualizare a indicatorilor tehnico-economici, pentru a permite accesarea finanțării. Lucrări cu rol de apărare pe fluviul Dunărea (județele Călărași, Ialomița, Brăila): A fost întocmită o Notă de fundamentare, iar zona este analizată în cadrul Planului de Management al Riscului la Inundații (PMRI) pentru a defini un set de măsuri integrate de reducere a riscului la inundații pe un sector extins”, se mai arată în raport.

Pe baza analizei tehnice și a riscurilor identificate, Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița și SGA Ialomița urmăresc o serie de măsuri prioritare: demararea procedurilor de licitație pentru Proiect Tehnic și execuție pentru lucrările urgente, precum cea de punere în siguranță a digului de pe Brațul Borcea în zona Bentu, a cărei documentație SF este deja aprobată, continuarea și susținerea demersurilor pentru asigurarea finanțării integrale a obiectivelor de investiții aflate deja în curs de execuție sau în faze avansate de pregătire, precum lucrările de pe sectorul Slobozia – Țăndărei, finalizarea reactualizării indicatorilor tehnico-economici pentru studiile de fezabilitate mai vechi (ex: zona Urziceni), pentru a permite depunerea acestora pe noi axe de finanțare și pentru a reflecta costurile și condițiile tehnice actuale, promovarea unor proiecte integrate și susținerea identificării surselor de finanțare pentru sectoare extinse, cum ar fi cele de pe fluviul Dunărea sau din zona de risc Ialomița – aval acumulare Dridu, în conformitate cu direcțiile strategice stabilite prin Planul de Management al Riscului la Inundații (PMRI).

În concluzie, raportul SGA Ialomița atrage atenția asupra necesității urgente de a accelera investițiile, cu prioritate pe sectoarele critice, pentru a evita consecințele grave în caz de viituri, dar și demararea de noi lucrări.