Specialiștii Muzeului Județean Ialomița continuă în această perioadă cercetările arheologice cu caracter sistematic pe situl de importanță națională Orașul de Floci!

Campania din acest an a debutat la mijlocul lunii august și a presupus lucrări în două zone ale parcului arheologic. Pe Grindul nr.1 din zona Bisericii nr. 2, este în curs de cercetare o locuință din perioada medievală, atunci când Orașul de Floci era un important punct comercial și de tranzit în această parte a Țării Românești. Tot aici, arheologii au scos la lumină un număr de 14 morminte de inhumație care datează din secolul al XVII-lea, cu un bogat inventar funerar – inele, monede (unele de proveniență otomană), ceramică, accesorii vestimentare (nasturi, de ex.) etc.

Cea de-a doua zonă în care se efectuează săpături este Izvorul termal, acolo unde au fost descoperite trei locuințe de suprafață incendiate, una din secolul al XVI-lea și două din secolul al XVII-lea, complexe care sunt în curs de cercetare.

De amintit faptul că Orașul de Floci este atestat documentar pentru prima dată în 1431, în timpul domnitorului muntean Dan al II-lea (1422 – 1431), care întărea,  printr-un hrisov adresat tuturor vămilor și târgurilor din țară privilegiile acordate de Mircea cel Bătrân (1386 – 1418) negustorilor brașoveni. Așezarea a fost arsă în anul 1470 de către Ştefan cel Mare (1457 – 1504), domnitorul Moldovei, în timpul conflictelor sale cu Radu cel Frumos (1462-1475), voievod al Munteniei. Orașul s-a refăcut însă repede și viața și-a reluat cursul firesc, dovadă că aproape de jumătatea secolului al XVII-lea, domnitorul Matei Basarab (1632-1654) cantonează aici 15.000 de oșteni, ca protecție împotriva invaziilor turcilor și tătarilor.

De asemenea, nu trebuie să uităm că Orașul de Floci este și locul de naștere al voievodului Mihai Viteazul (1593 – 1601), întâiul unificator al celor trei țări române.

Din cauza războaielor ruso-turce și a schimbării cursului râului Ialomița, secolele al XVIII-lea  și al XIX-lea aduc cu sine decăderea oraşului. Mărturiile arheologice sunt însă de neconstestat cu privire la importanța strategică, politică și comercială pe care a avut-o Orașul de Floci în evul mediu târziu pentru zona de sud-est a Europei!

Cercetările arheologice cu caracter sistematic au început în anul 2011, fiind desfășurate de un colectiv de specialiști format din dr. Dana Mihai (responsabil științific de la Institutul Național al Patrimoniului) și arheologii Muzeului Județean Ialomița: dr. Florin Vlad, drd. Radu Coman și Simona Munteanu.

Un aspect esențial pentru cercetările arheologice sistematice cu caracter multianual de pe acest sit este dat de faptul că este singurul oraș medieval peste care nu s-a suprapus nici o așezare modernă, ceea ce a dus în timp la lucrări de cercetare pe o suprafață de aproape 80 hectare, cu identificarea clară a unei organizări de tip urban aici, la Dunărea de Jos, în perioada medievală.

Managerul Muzeului Județean Ialomița, dr. Florin Vlad, arată că „toate cercetările arheologice de la Orașul de Floci atestă fără dubiu că vorbim despre o așezare extrem de importantă în contexul comercial și politic al acelor vremuri, un punct esențial pentru economia acestei părți a Europei. Suntem siguri că exista aici o adevărată efervescență de schimburi comerciale, un loc în care se întâlneau oameni din culturi diferite – Transilvania,  Muntenia, Polonia, Ungaria,  Imperiul Otoman etc. Mai mult, aș denumi generic această zonă o Veneție a Bărăganului, în condițiile în care Orașul de Floci era așezat pe 12 grinduri (coline), printre care trecea atunci apa Ialomiței. Nu trebuie să uităm faptul că aici, la Dunărea de Jos, se intersecta lumea orientală cu lumea occidentală, schmburile comerciale și culturale fiind definitorii pentru evoluția ulterioară a întregii zone a Peninsulei Balcanice și nu numai.”

Pasionații de istorie, dar și cei care doresc să afle mai multe despre trecutul acestui spațiu al Câmpiei Soarelui, pot vizita Baza de Cercetare și Expunere Muzeală Orașul de Floci, situată pe DN 2A Slobozia–Constanța, la 5 kilometri de comuna Giurgeni. Parcul Arhelogic cuprinde vestigiile restaurate ale mai multor monumente: lăcașe de cult,  edificiul cu contraforturi, casa cu fundație de piatră și un atelier de prelucrare a osului sau edificii datate în perioada anilor 1300 – 1600. Toate acestea sunt valorificate și într-o expoziție permanentă deschisă în incinta bazei.

Gigi Constantin, referent Muzeul Județean Ialomița