10 mai 2024 – Având în vedere că toate eforturile asociației noastre de soluționare pe calea dialogului a problemelor urgente ale sectorului agricol au avut drept rezultat o impresionantă apatie la nivelul autorităților decidente,  Forumul APPR va organiza, în data de 27 mai 2024, un amplu protest în București și în diferite zone reprezentative din țară.

Provocările cu care se confruntă fermierii din România în această perioadă sunt extrem de numeroase, de aceea membrii Forumului APPR consideră esențială rezolvarea, cu celeritate, cel puțin a următoarelor aspecte:

1. Întreprinderea tuturor demersurilor pentru modificarea, în Codul Civil, a prevederilor privind durata minimă a contractului de arendă și reglementarea unei durate minime a acestuia la cel puțin 7 ani până la sfârșitul lunii iunie 2024.

FORUMUL APPR, împreună cu alte organizații de profil, au contribuit cu explicații și au pus la dispoziția legiuitorului informațiile necesare pentru o înțelegere cât mai bună a urgenței pe care o reprezintă amendarea reglementării privind durata și condițiile contractului de arendă. Cu toate acestea, propunerea a fost respinsă pentru că au lipsit două (!!!) voturi.

Am participat la nenumărate întâlniri cu autoritățile competente, am dezbătut acest subiect pe care îl consideram epuizat și desigur, pe deplin înțeles de către decidenți; am alocat timp și resurse pentru ca perspectivele fermierilor și problemele cauzate de instabilitatea contractelor de arendă și a celor legate de incoerențele fondului funciar să fie corect înțelese și tratate în consecință. Am explicat, de asemenea, cât de importantă este această modificare a Codului Civil pentru a încuraja investițiile pe termen mediu și lung. Satul românesc are nevoie de investiții, acestea se realizează doar în condiții de predictibilitate și stabilitate și din acest motiv este nevoie de un cadru legislativ actualizat.

NOI, fermierii, vom suporta în continuare, în lipsa acestei reglementări, consecințele deciziei imature de a respinge modificarea: nu vom putea aplica ecoschemele (pentru că nu se poate trece la agricultură conservativă de la un an la altul), nu se poate dezvolta, la modul serios, sectorul de agricultură ecologică, nu se pot amortiza investițiile în utilaje moderne (de exemplu cele care să ne permită aplicarea și extinderea lucrărilor minime în vederea protejării solurilor), nu se poate face un plan de culturi, nu se pot accesa fonduri europene din cauza perioadei de monitorizare și de păstrare a suprafetelor și a exploatației, nu se poate dezvolta infrastructura de irigații;

2. Plata, în cel mai scurt timp, către fermieri a sumei de 100 euro/ha pentru culturile de toamnă înființate în 2022 și extinderea măsurii pentru culturile de primăvară din 2023, în condițiile în care UE tocmai a anunțat că prelungește cadrul temporar “Ucraina” ce permite țărilor să ofere mai ușor ajutoare agricultorilor.

Agricultorii români se confruntă încă din 2020 cu o serie de probleme de ordin financiar pe care am încercat, pe toate căile, să le facem cunoscute către MADR și nu numai. Cu toate acestea, decidenții se comportă iresponsabil și întârzie, nejustificat, plata acestor ajutoare pe alocuri vitale.

3. Suspendarea imediată a sistemului național de protecție antigrindină, până când eficiența și impactul său asupra agriculturii vor fi prezentate CLAR într-un studiu stiintific detaliat și obiectiv, prin intermediul căruia să se urmărească evidenţierea cantităţii de precipitaţii, monitorizarea traiectoriei rachetelor şi a locului de deflagraţie, precum și procedura de tragere în ansamblul ei.

Forumul APPR, în demersul de rezolvare a acestei situații, solicită identificarea unei entități imparţiale, cu expertiză recunoscută la nivel internațional, care să realizeze o astfel de cercetare, menită să evalueze eficienţa și utilitatea acestui sistem, pe care o putem recomanda oricând autorităților competente. Este imperativ ca MADR să acționeze prompt și fără sincope pentru a proteja interesele fermierilor și a asigura dezvoltarea sectorului agricol în România.

În contextul actual al schimbărilor climatice și al frecvenței tot mai mari a fenomenelor extreme, îndeosebi a secetei, este evident că agricultura românească se confruntă cu multiple provocări și riscuri. În acest sens, se impune să evaluăm, cu celeritate, nu doar eficiența sistemului antigrindină, ci și modul în care acesta interacționează cu alte procedee legate de gestionarea riscurilor în agricultură, cum ar fi combaterea secetei. Un prim pas în ameliorarea situației actuale îl reprezintă adoptarea unui ordin de ministru, care să limiteze și să reglementeze strict activitatea sistemului antigrindină, cel putin în județele Prahova, Vrancea, Iași, Vaslui și Buzău.

4. Inițierea în cel mai scurt timp posibil (adică nu mai târziu de jumătatea anului calendaristic) a îndelung-amânatelor consultări cu mediul asociativ pe tema implementării unei soluții sistemice de gestionare a riscurilor catastrofice cu care se confruntă agricultura (de tip plasă de siguranță), utilizând intervențiile și oportunitățile oferite în cadrul Planului Național Strategic PAC, cu posibilitatea de a antrena contribuții din ambii piloni (plăți directe și dezvoltare rurală). Solicităm susținerea la nivel național și european a soluțiilor inovatoare, de ultimă oră (inclusiv în domeniul cercetării în genetică), capabile să atenueze efectele schimbărilor climatice în agricultură.

5. Identificarea cu prioritate și alocarea transparentă și pe principiul egalității de șanse a fondurilor naționale și europene pentru implementarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații trebuie sa reprezinte obiectivul principal al autorităților naționale. Crearea unui cadru de dialog constant cu mediul asociativ, pentru optimizarea alocării resurselor în funcție de nevoi. Solicităm, în acelați context, încheierea URGENTĂ a demersurilor care să facă posibil transferul către Organizațiile Utilizatorilor de Apă al sistemelor de irigaţii amenajate care nu au fost finalizate si/sau recepţionate, mai ales în areale cu secetă extremă (Dobrogea, zona nordului Moldovei, Siret-Baragan) în care acestea există fizic și s-ar putea iriga.

6. Mecanisme eficiente de protecție la frontieră pentru a asigura că fermierii români nu sunt penalizați, în continuare, în raport cu concurenții lor internaționali. În ceea ce privește reînnoirea măsurilor comerciale autonome în favoarea Ucrainei, avem nevoie de soluții capabile să remedieze perturbările majore ale piețelor agricole din ultimii doi ani, asigurând, în același timp, sprijinul necesar pentru fermierii ucraineni.

Uniunea Europeană a devenit debușeu major al mărfurilor de origine ucraineană – iar eforturile autorităților trebuie canalizate către promovarea de soluții care să mențină capacitatea de a produce a agricultorilor locali și să asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește măsurile sanitare si fito-sanitare.

Solicităm consolidarea coordonării inter-agenții și a controalelor oficiale privind respectarea standardelor de calitate și producție ale UE și eliminarea breșelor din sistemul de monitorizare a fluxurilor de marfă care ar putea face posibilă intrarea în mod ilegal a mărfurilor agricole de origine non-UE.

Sursa: FAPPR