Forumul APPR a organizat luni, 26 februarie, la București, o conferință de presă dedicată, în special, clarificărilor privind alocările bugetare pe proiectul FarmConect – Târgul Agriculturii Românești, ediția 2023, desfășurat la Slobozia.

 Asociația a fost reprezentată de către Theodor Ichim, președintele FAPPR, Silviu Mihai, vicepreședinte FAPPR, Alina Crețu, director executiv și Cristina Cionga, director adjunct, care au pus la dispoziția presei interesate structura alocărilor de fonduri și documentele justificative aferente acestora, după apariția unui articol în mass-media centrală, în care se menționau aspecte nereale, scoase din context sau prezentate tendențios.  Astfel, „pentru a evita interpretările facile, documentele studiate insuficient și lacunele de context”, reprezentanții FAPPR au încercat să răspundă tuturor întrebărilor jurnaliștilor.

„Am toate motivele să cred că acest articol a fost făcut la comandă”, așa își explica președintele FAPPR apariția acelui material de presă documentat superficial, reclamând în context interesele unei alte asociații de fermieri de a denigra, astfel, FAPPR și proiectele pe care le desfășoară.

„Concurența ar trebui să se facă cu metode loiale, cinstite și nu cu lovituri sub centură. Noi nu publicăm articole despre alte asociații. Dacă tot vrem să facem concurență, haideți să facem pe proiecte pentru fermieri, pe profesionalism, pe adrese către Minister și Uniunea Europeană, pe lucruri care chiar contează”, a subliniat președintele FAPPR.

Vicepreședintele FAPPR, Silviu Mihai, președinte al ACCPT Ialomița, spunea în deschiderea conferinței că ediția a doua a târgului FarmConect, organizată la Slobozia în perioada 31 august – 3 septembrie, de către Forumul APPR, a fost una de succes, fiind susținută de autoritățile locale, respectiv Primăria municipiului Slobozia și Consiliul Județean Ialomița, prin Muzeul Național al Agriculturii.

Acesta a mulțumit tuturor partenerilor pentru susținerea materială, cât și pentru faptul că „au avut încredere că în România se pot organiza evenimente de o asemenea amploare, cu real impact pentru profesioniști, agricultori mici și mari, cât și pentru comunitatea locală din Slobozia”.

În cadrul conferinței de presă s-a discutat și despre posibilitatea continuării acestui proiect, despre asigurarea fondurilor necesare, având în vedere că de la an la an se așteaptă o îmbunătățire din punct de vedere calitativ, o diversificare a activităților în vederea atragerii vizitatorilor, despre participarea unui număr cât mai mare de expozanți, dar și despre o eventuală suspendare a proiectului.

„Sperăm să-l organizăm mult timp de acum încolo. Este un târg organizat de fermieri, adresat publicului larg, dar în special fermierilor. (…) Este, cred, singurul târg agricol unde se organizează paneluri, discuții despre agricultură, conferințe despre politici agricole, nu numai despre vânzări. Credem că este un lucru bun, pe care îl facem în cel mai onest mod posibil. Nu numai fermierii din Bărăgan își doresc târgul acesta, ci și fermierii din Dobrogea, din Moldova, și am exemple concrete în care agenți economici mici, din Constanța, de exemplu, au venit și au expus la târg. Nu au anvergura și educația să meargă la alte târguri mai mari. Nici la Indagra. Dar la FarmConect au venit, s-au simțit mai în largul lor, fiind organizat de fermieri și fiind printre fermieri. Ca manieră de abordare a acestui târg, să știți că noi, la nivel de Consiliu Director și Asociație, vedem în acest târg și îl considerăm ca o metodă de educație, ca un instrument de educare. Și atunci, atât timp cât ne vom permite, și vom putea să susținem, fără niciun fel de profit, pentru că nu asta urmărim, să știți că vom susține acest târg. Încercăm să-l organizăm și în 2024. Suntem în discuții cu expozanții, cu autoritățile, cu sponsorii, și, da, vrem să-l organizăm! Și vrem să organizăm în continuare acele paneluri, acele conferințe tehnice, politice, care nu se organizează în niciun alt târg. Suntem singurul târg care organizează astfel de discuții, acele conferințe și să știți că au parte de foarte mare interes, întotdeauna sălile sunt pline (…)”, a precizat Theodor Ichim, președintele FAPPR.

Există, însă, și temeri că acest târg nu va mai putea fi organizat anul acesta, din mai multe considerente.

Alina Crețu, directorul executiv al FAPPR, a explicat faptul că este posibil ca acest târg să nu mai fie organizat, în condițiile în care anul 2024 nu se prefigurează a fi unul foarte bun pentru fermieri, însă, după o analiză amănunțită, vor lua o decizie, pe care o vom afla peste aproximativ o lună.

„Este un an foarte greu pentru fermierii noștri, iar noi trebuie să ne luăm de la început un angajament că putem acoperi o parte din cheltuieli, pe care nu știm dacă le vom acoperi cu banii de la expozanți și din partea noastră. Și dacă nu suntem convinși că putem acoperi această parte, este posibil să spunem pas. Suntem la început. Anul acesta va fi a treia ediție. Noi ne dorim să ne întâlnim și peste 10 – 20 – 30 de ani (…), să se vorbească despre acest târg și să se construiască o tradiție, așa cum sunt tradițiile târgurilor europene. (…) În maxim o lună vom afla clar dacă se va mai organiza anul acesta. (…) Eu cred că este un proiect de interes, în primul rând pentru comunitatea locală, din care face parte și comunitatea fermierilor, una extrem de importantă în Bărăgan și care își dorește acest lucru. Depinde de comunitatea fermierilor cât de mare și cât de multă istorie va face acest târg pentru că eforturile cele mai mari vor fi de la ei. (…) Sunt eforturi pe care nu le putem face în mod constant și la nesfârșit într-un anumit fel. Este posibil ca într-un an să punem stop pentru că este o situație mai grea. Dar ne dorim ca acest proiect să continue”, a declarat Alina Crețu.

În a doua parte a conferinței, noua conducere a Forumului APPR, prin președintele Theodor Ichim, a comunicat prioritățile asociației, legate de reprezentarea eficientă a intereselor fermierilor în actualele contexe, implicarea continuă în dialogul cu decidenții politici pentru asigurarea predictibilității și coerenței legislative și sporirea încrederii fermierilor în asociațiile de profil.

„Cea mai mare problemă a României este lipsa de predictibilitate. Nu avem un cadru foarte clar, un cadru și de discuții cu autoritățile pentru a face politici pe termen lung. De unde pleacă multe altele. Avem probleme de concurență, cu marfa, cu tot ce se întâmplă în cadrul acesta economic. Ca să rezolvăm această problemă, nu merge numai să interzicem să dăm licențe sau să punem taxe. Mergem mai departe cu gândirea. Trebuie să  investim în infrastructură. (…) Statul român și Uniunea Europeană ar trebui, ca să ne țină aici în viață, să gândească sisteme de irigații în această țară. Să vină și să spună că, uite, susținem domeniul prin măsuri concrete, că investim în sistemul vostru de irigații, pentru că niciun agricultor nu poate să facă o asemenea infrastructură individual. Lucrul acesta trebuie făcut de Stat (…). Tot Statul ar trebui să gândească un sistem de management al riscurilor, ca să nu mai mergem tot timpul cu mâna întinsă la minister. Noi seceta nu trebuie să o combatem prin despăgubiri, ci prin irigații, prin schimbarea tehnologiilor, prin adaptarea la condițiile de climă, prin asigurări, să mergem și să ne descurcăm în mediul privat și să nu mai ajungem cu mâna întinsă la Stat. Sunt de acord, însă, ca statul să stimuleze agricultorii, să adopte anumite tehnologii benefice pentru mediu (…). O altă mare problemă a României este educația. Nimic din ce se întreprinde în statul acesta nu văd să fie o măsură concretă pentru educație. (…) Noi, ca Asociație, ajungem să ne creăm infrastructură pe persoană fizică. Facem clase de învățământ dual, traducem manuale… E mai mare rușinea să traducă niște fermieri un manual, când ar fi trebuit să vină de la Ministerul Educației. (…) O altă problemă a fermierilor din România este lipsa dialogului. (…) De asemenea, Statul trebuie să vină și să își reglementeze niște sisteme de control, foarte bine definite, foarte bine puse la punct și să aibă tot timpul informația și responsabilitatea de a transmite aceste cifre. Trebuie să existe transparență. (…) Noi plătim acest Stat, prin taxele pe care le plătim, ca să reglementeze și să aibă grijă de noi. Trebuie să punem presiune și pe Statul român și pe Uniunea Europeană să facă studii de impact, să facă studii clare asupra modului cum decurg lucrurile, să corecteze acolo unde sunt abateri și să susțină mediul de afaceri într-o concurență loială, corectă. Noi nu spunem să nu intre produse din Ucraina. Noi spunem să nu intre produse la preț de dumping. (…) A ajuns făină în Austria la 300 de euro tona. Dacă ăsta vi se pare un preț corect… (…) Iar acest preț nu se va reflecta întotdeauna în prețul la raft (…)”, a explicat Theodor Ichim.

Totodată, Cristina Cionga, director adjunct în cadrul FAPPR, a vorbit despre efectele importurilor de cereale din Ucraina asupra producătorilor de cereale și oleaginoase și asociațiile care îi reprezintă, susținând că „volumul de cereale de origine Ucraina s-a dublat în Uniunea Europeană”.

„Solicităm niște mecanisme de protecție, de protejare. Asta înseamnă includerea în aceste mecanisme a sectorului de cereale și oleaginoase, acționarea unor mecanisme de frânare atunci când se depășește o medie a anilor 2021 – 2022, fie la nivel anual, fie trimestrial, îndreptarea acestor mărfuri către destinații terțe… Subliniem faptul că, în actuala propunere, Comisia Europeană ia ca referință media anilor 2022 – 2023, ceea ce ni se pare total ineficace în a proteja piața europeană de perturbări. (…) Nu în ultimul rând, pentru sectorul porumbului, am cerut posibilitatea de a fi activate taxele vamale de import, în condițiile în care taxe vamale de import la granița Uniunii există doar atunci când se depășește un anumit nivel de referință. (…) Am solicit actualizarea, măcar cu nivelul inflației, prețului de intervenție, care ar trebui să fie undeva la 172 de euro/tonă. (…) Trebuie să fim protejați”, a mai spus Cristina Cionga.

În final, președintele FAPPR concluziona că, în acest an electoral, probabil se vor face tot felul de promisiuni fermierilor, considerați în astfel de perioade „foarte ofertanți”, însă în opinia sa problemele sunt extrem de multe și „nu sunt bani pentru a le pune în practică”.

„Fără niște politici concrete, coerente, nu se va putea întreține și susține așa cum trebuie domeniul agricol. Vorbim de siguranța alimentară. Haideți să ne gândim toți dacă vrem sau nu lucrul acesta sau vrem să fim dependenți de produsele din alte părți”, a afirmat președintele FAPPR, discuțiile continuând și pe alte subiecte precum procesare, spații de depozitare, desfacere, producții rentabile, subvenții etc.