„Am așteptat 11 ani și încă ni se spune să avem răbdare. Este timpul să ne facem singuri dreptate dacă Guvernul nu a fost în stare să împlinească acest obiectiv. Noi suntem pregătiți să luptăm pentru a ne câștiga dreptul de a ne mișca liber în Europa”, a declarat președintele PMP, Eugen Tomac, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanți ai organizației Ialomița, cu precădere din zona de vest a județului, susținută în comuna Ion Roată.

Ședința a avut ca scop principal prezentarea situației PMP Ialomița, în contextul alegerilor de anul viitor, a procesului pe care eurodeputatul Eugen Tomac l-a deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva abuzului în cazul neacceptării țării noastre în Schengen, implicit prezentarea proiectului „Semnează pentru România în Schengen”.

În prezența președintelui PMP, Eugen Tomac, a președintelui PMP Ialomița, Cristian Mihălăchioiu, a primarului comunei Ion Roată, Cazacu Marinică, dar și a altor reprezentanți ai partidului de la nivel central sau local, s-a discutat despre importanța implicării tinerilor în politică, despre viitorii candidați care vor trebui sprijiniți, despre o posibilă Alianță cu un alt partid, acoperirea cu oameni în secțiile de votare, despre necesitatea unei prezențe permanente în comunitate, despre alegerile din cadrul partidului, dar și alte subiecte interne.

„PMP Ialomița prinde suflu, iar acest lucru mă bucură enorm și îi felicit atât pe domnul președinte Mihălăchioiu, cât și pe domnul primar Cazacu Marinică, pentru că au reușit să intre într-o etapă importantă de construcție politică. 2024 va fi un an important pentru că vom avea cinci rânduri de alegeri, alegerile europarlamentare, alegerile locale, alegerile parlamentare și cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. Nu am mai avut cinci rânduri de alegeri în același an niciodată. Deci va fi un an foarte greu, cu multă tensiune politică. (…)”, a subliniat președintele PMP, Eugen Tomac.

Președintele PMP a mai vorbit și despre problemele întâmpinate de PMP la alegerile trecute, fapt care a dus la neintrarea în Parlament la o diferență foarte mică de voturi, în ciuda evidențelor și contestațiilor, dar și despre faptul că PMP a rămas unit, nu „s-a risipit”, așa cum și-ar fi dorit foarte mulți, fiind convins de faptul că anul viitor partidul va intra în Parlament.

„Este un angajament pe care mi l-am asumat, în care cred, și dacă nu aș fi simțit că există oameni alături de care să pot lucra, nu mi-aș asuma un asemenea obiectiv extrem de complicat, mai ales în vremurile pe care le trăim”, a mai spus acesta.

Europarlamentarul susține că deși noi, românii, avem o inteligență nativă, ne lipsește organizarea, iar statul nu este în stare să creeze reguli foarte clare pentru ca viața noastră să fie mai ușoară, mai confortabilă și predictibilă.

„De ce se întâmplă asta? Pentru că avem în fruntea țării foarte mulți impostori. Foarte mulți oameni care cred că dacă au un pic de tupeu pot decide în numele tuturor. Aceste rotițe stricate din interiorul statului român de fapt țin România blocată. (…) Suntem o națiune inteligentă, doar că nu reușim să ne organizăm foarte bine pentru a ne atinge obiectivele și a ieși din starea asta de neputință prin care trece România”, a afirmat Tomac.

De asemenea, președintele PMP a adus în discuție și pensiile speciale, vorbind totodată despre faptul că în România se risipesc banii publici ca nicăieri în lume, din cauza faptului că sistemul este croit astfel încât să poți face acest lucru.

Totodată, a vorbit despre bazele Uniunii Europene, despre complicațiile războiului din Ucraina, despre alianța militară NATO, despre manipulare și propagandă, dar și despre avantajele României de a fi în UE, necesitatea de a investi în educație și nu în ultimul rând despre neputința de a atrage fonduri europene.

Europarlamentarul PMP a prezentat în context proiectul “Semnează pentru România în Schengen”, un proiect complex care poate duce la rezultate foarte bune pentru țara noastră.

 „Ce este de fapt povestea cu Schengen? Una dintre cele mai mari realizări făcute în Europa este acest proiect numit Schengen, adică liberă circulație pentru toată lumea. Așa cum te duci de la Urziceni la București, te poți duce de la Urziceni la Viena sau oriunde în UE fără să te oprească nimeni. Asta înseamnă Schengen, liberă circulație. În momentul de față, 420 de milioane de cetățeni circulă prin toată Europa fără să îi oprească nimeni. Sunt doar patru țări care nu sunt în spațiul Schengen, două dintre ele fiind România și Bulgaria. Noi am intrat în Uniunea Europeană în 2007. De ce este importantă povestea asta, dincolo de libera circulație, care ține de o chestiune de demnitate, de drepturi? Noi din 2011 îndeplineam criteriile de a se ridica frontierele pentru noi. Numai că, în 2012, USL a dat acele mișcări prin care au suspendat…

În 2012 exista perspectiva de intrare în spațiul Schengen și s-a amânat de atunci până în prezent. Anul trecut, pentru prima dată, s-a pus problema extinderii din nou a spațiului Schengen. (…) Ai noștri deștepți au spus că dacă este liber pentru croați ne lipim și noi de trenul ăsta. Doar că lucrurile nu se fac de pe o zi pe alta. Iohannis, după ce a dormit vreo opt ani, s-a trezit că poate întreabă și el… pe noi ne primiți? Doar că verișorii lui austrieci au spus… ne mai gândim. (…) O abordare umilitoare la adresa noastră. Bun, s-a dat votul acela la Bruxelles, nu am intrat. Ce este de făcut? Eu în calitate de deputat nu pot decât să strig, să vorbesc, nu am alte instrumente. M-am dus la guvern și am spus că noi avem un tratat care spune că, atunci când îndeplinești criteriile, să se ridice frontiera. Noi le îndeplinim din 2011. O singură țară ne pune talpă. (…) Haideți să mergem cu această situație la Curtea de Justiție a Uniunii Europene! Se uitau la mine de parcă vorbeam din cărți necunoscute de nimeni. Și am spus că atât timp cât în acel Consiliu s-a intrat cu o propunere, care spunea că România, Bulgaria, Croația trebuie să intre în spațiul Schengen și s-a ieșit cu două decizii, Croația acceptată, noi și bulgarii nu, pentru orice jurist începător arată un conflict juridic. Pentru că nu mai este conflict politic. S-a intrat cu o propunere, s-a ieșit cu două.

Unde mă duc eu să reclam această nedreptate? La Curtea de Justiție a UE. (…) În ultima zi în care mai puteam face această contestație, am făcut-o în nume propriu. Acum vom avea un proces Tomac vs. Consiliul Uniunii Europene, la Luxemburg, la Curtea de Justiție a UE. Mi-am asumat acest lucru și nu îmi pare rău deloc. Chiar dacă în continuare există presiuni foarte mari pentru a renunța la acest proces, nu am nicio reținere, pentru că pentru mine nu este doar o chestiune de a repara ceva, ci eu cred că este o chestiune care ține de demnitatea noastră, de libertatea noastră. Și, până la urmă, dacă avem posibilitatea de a ne face dreptate singuri, fără guvern, să o încercăm și pe asta. Mi-a fost acceptat dosarul, vom avea un proces, iar acest proces va scrie istorie, sunt absolut convins de acest lucru.

Însă pentru că nu poate un om singur să miște un car atât de complicat, am căutat soluții prin care să pot accelera cumva termenele în acest proces, pentru că el va dura aproximativ doi ani. Și atunci ce am hotărât, să cer și Parlamentului European să intervină în acest proces, de partea mea. (…) Formula cea mai scurtă este să depui o petiție, semnată de cât mai mulți cetățeni, petiția respectivă va fi dezbătută, votată în Parlament, și atunci după vot se va lua decizia dacă parlamentul va interveni într-un proces sau nu. De aceea am lansat această campanie „Semnează pentru România în Schengen”. Și invit cetățenii, indiferent de culoarea politică, de simpatii, dacă sunt români și țin la această țară și vor să se răcorească pe Austria care a făcut un joc de neacceptat și de neuitat niciodată, să vină alături de noi.

Este o treabă foarte serioasă. Duc această cauză mai departe pentru că eu cred în ea. Cred că la un moment dat trebuie să avem curaj să jucăm inteligent. Nu cu propagandă ieftină și cu scandal. Și vom câștiga acest proces, pentru că dreptatea este de partea noastră, dar și pentru că vreau ca cineva să plătească această notă scumpă, pentru că, dincolo de libertatea de mișcare, România pierde anual 10 miliarde de euro, bani pe care îi puteam regăsi în România, în dezvoltarea noastră. După ce vom câștiga acest proces, lucrurile se vor schimba semnificativ”, a conchis europarlamentarul Eugen Tomac.