Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021)

arată o populație rezidentă a județului Ialomița de 250,8 mii persoane (250816 persoane), în scădere cu 23,3 mii locuitori (23332 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin  (127648 persoane, reprezentând 50,9%) iar distrubuția pe medii de rezidență este: mediul urban 109519 persoane , reprezentând 43,7% și în mediul rural 141297 persoane, reprezentând 56,3%.

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Ialomița se situează pe locul 37 în ierarhia judeţelor.

Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente al județului Ialomița

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Ialomița crescând la 42,3 ani (față de 41,0 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică  cu 0,1 ani  (42,4 ani). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Ialomița se plasează pe locul 23.

În cadrul Regiunii Sud-Muntenia din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,6 ani, județul nostru poziționându-se pe locul  al șaptelea( ordonate descrescător).

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Ialomița este 114,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic cu 6,4 decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 60,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Structura pe localități a populației rezidente a județului Ialomița

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor a scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul Ialomița.

Tabel 1. Localitățile cu cele mai mari creșteri și cele cu cele mai mari descreșteri ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul Ialomița față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Ialomița, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt: comuna Bărbulești, care a ajuns la o populație de 7878 persoane (cu 1976 persoane mai mult decât în 2011), comuna Sinești cu o populație rezidentă de 3372 persoane (cu 400 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Movilița cu o populație rezidentă de 2810 persoane (cu 51 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia nu se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Bărbulești a crescut cu 33.5% față de 2011 ajungând la o populație de 7878 locuitori, respectiv comuna Sinești a crescut cu 13.5% ajungând la o populație de 3372 locuitori și comuna Movilița a crescut cu 1.8% ajungând la o populație de 2810 locuitori.

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Miloșești (2127 locuitori, –22,2% față de populația din 2011), comuna Armășești (1861 locuitori, –21,4% față de populația din 2011) și comuna Giurgeni (1223 locuitori – 18,8% față de populația din 2011).

Comuna cu cea mai mică populație rezidentă din județ este Ciocârlia cu numai 761 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 806 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost tot comuna Ciocârlia.

Cea mai mare comună din județ este Bărbulești care a crescut față de RPL2011 cu 1976 persoane această poziție fruntașă o deține la nivel de comune la ambele recensăminte.

Orașul Căzănești este orașul cu cel mai mic număr de locuitori din cadrul județului (2938 locuitori față de 3271 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este orașul Țăndărei cu 12761 locuitori.

Municipiul Slobozia, reședință a județului Ialomița, are o populație rezidentă de 41553 persoane, mai mică cu 4338 persoane față de recensământul anterior.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a județului Ialomița

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

 Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 221572 persoane (din totalul celor 250816 persoane care formează populația rezidentă a județului Ialomița). S-au declarat români 204890 persoane (92,5%). Populația de etnie romă a  fost 16063 persoane (7,2%), iar etniile care au o pondere sub 1% sunt:maghiari, ucraineni, germani, turci, ruși – lipoveni, tătari, sârbi, bulgari,greci, italieni,armeni, albanezi și altă etnie ( date calculate la informația disponibilă) .

Potrivit liberei declarații a celor 221432 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Ialomița după limba maternă se prezintă astfel: pentru 95,0% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, urmată de limba romani 4,8% și altă limbă maternă 0,1% (date calculate la informația disponibilă).

Structura confesională a fost declarată de 220078 persoane din totalul populației rezidente a județului Ialomița și arată că 209167 (95,0%) dintre persoanele care au declarat religia, sunt de religie ortodoxă, 8152(3,7%) dintre persoanele care au declarat sunt de religie penticostală (cultul Creștin Penticostal-Biserica Lui Dumnezeu Apostolică), 733(0,3%) persoane Adventistă de Ziua a Șaptea (date calculate la informația disponibilă).

Structura populației rezidente pe stări civile

Din populația rezidentă a județului, 47,5% cuprinde 119046 persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 59031 bărbați și 60015 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 42,3%, și cuprinde 105977 persoane din care 56139 bărbați și 49838 femei.

Persoanele văduve reprezintă 5,8% din totalul populației rezidente a județului, în număr de 14630 persoane iar  pe sexe 2456 bărbați și 12174 femei.

 Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului Ialomița, 42,4% are nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 48,7% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 8,9% nivel superior.

Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Ialomița se situează pe locul 37 în ierarhia judeţelor.

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel din cele 123168 persoane de sex masculin 8,1%  au nivel de educație ridicat, 46,7% nivel de educație mediu și 45,2% nivel de educație scăzut. Populația de sex feminin de 127648 persoane are următoarea structură de educație 9,7% nivel de educație ridicat, 38,3% nivel de educație mediu și 52,0% nivel de educație scăzut.

 Structura populației după statutul activității curente

Populația activă[1] a județului Ialomița este de 100028 persoane, fiind compusă din 92891 persoane ocupate și din 7137 șomeri.

Populația inactivă cuprinde 150788 persoane din care: 55865 pensionari și 44854 elevi și studenți.

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Ialomița se situează pe locul 24 în ierarhia judeţelor.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Ialomița se situează pe locul 11 în ierarhia judeţelor.

Anexa 2 cuprinde tabele cu principalii indicatori diseminați cu caracter provizoriu. Ultimul tabel prezintă populația rezidentă la nivel de municipiu, oraș, comună din județ.

Față de datele provizorii difuzate la finalul anului 2022, unele rezultate din prezentul comunicat de presă au suferit modificări.

Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.

Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul  Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.

Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro

ANEXA 1

Precizări metodologice

RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor[2] și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor[3]. Prin regulamentele europene de implementare[4], pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.

Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:

• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită[5] în România;
• persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.

Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:

• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
• persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele categorii de persoane:

• persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată).

Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului) până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente de 19,05 milioane persoane.

După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat „asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa 1 milion de persoane. Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021).

ANEXA 2

[1] La RPL2021 metodologia de determinare a populației ocupate și a celei aflate în șomaj a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor Biroului Internațional al Muncii trasate prin Rezoluţia privind statistica muncii, a ocupării şi a subutilizării forţei de muncă – adoptată de cea de a 19-a Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii (ICLS) – Octombrie 2013(http://www.ilo.ch/wcmsp5/groups/public/–dgreports/–stat/documents/normativeinstrument/wcms_230304.pdf). Cea mai importantă modificare vizează excluderea din sfera ocupării a persoanelor care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului care generează un impact sesizabil în special în sensul reducerii numărului populației ocupate și a celei active (precum și a ratelor de ocupare și activitate).

Din acest motiv rezultatele din RPL2021 nu sunt comparabile cu cele publicate la recensămintele anterioare.

[2] https://www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/publications/2015/ECECES41_EN.pdf

[3] http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2019/02/REGULAMENTUL-763_2008.pdf

[4] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor, în ceea ce privește specificațiile tehnice ale tematicilor și ale defalcărilor lor;

Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referință și a programului de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/881 al Comisiei din 23 mai 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește modalitățile și structura rapoartelor de calitate precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr.1151/2010;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei acțiuni statistice directe temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului populației și al locuințelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 km²

[5] Definită în conformitate cu prevederile din art. 2 lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor.