Miercuri, 19 octombrie, la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, a avut loc o dezbatere despre reabilitarea sistemului național de irigații, eveniment care face parte din proiectul național de dezbateri cu același nume inițiat de Aversa DP Pumps, în parteneriat cu Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia.

Discuțiile privind ”Apa noastră cea de toate zilele” s-au desfășurat în prezența reprezentanților Ambasadei Republicii Elene în România, țara de origine a companiei DP Pumps, a reprezentanților autorităților centrale și locale și a fermierilor.

Au participat Costin Telehuz și Ioan Bucur – secretari de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, deputatul Ștefan Mușoiu, prefectul Constantin Marin, președintele Consiliului Județean Ialomița Marian Pavel, dar și directori ai ANIF, AFIR, APIA,  DJA, Asociația Română a Apei etc.

Evenimentul a fost prefațat de o donație făcută de Aversa DP Pumps pentru Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, constând în două pompe produse în România, cu valoare istorică, marca Aversa.

Așadar, în patrimoniul MNA au intrat de astăzi o pompă verticală, diagonal tip MV, proiectată de Aversa în anul 1960 și introdusă în fabricație în anul 1961, destinată inițial în special sistemelor de irigații și alimentării cu apă. Ulterior a fost folosită în sistemele de răcire din CET, precum și în combinatele chimice și petrochimice.

Pompele MV sunt utilizate în Centrala Nucleară Energetică Cernavodă în sistemul de răcire. Numeroase pompe MV au fost livrate în Egipt, Nigeria, Ucraina, Iugoslavia, Turcia etc.

Cea de-a doua donație este o pompă cu carcasă secționată axial NDS, proiectată de Aversa în 1964 și produsă începând cu 1965. Primele exemplare au fost livrate pentru irigații și alimentările cu apă. În anul 1990 s-a realizat reproiectarea și s-a introdus o hidraulică mare cu randamente mari și consum energetic mic. A fost exportată la scară largă în Egipt, Irak, Pakistan, Rusia, Ucraina, Turkmenistan. Din 1996 până în 2005 s-au livrat circa 2.000 de bucăți în Emiratele Arabe Unite.

Așadar, în contextul în care anul acesta ne-am confruntat – atât noi cât și întreaga Europă – cu cea mai gravă secetă din ultimele decenii, ceea ce crește periculos riscul unei noi crize economice pe fondul costurilor ridicate ale energiei și al crizei alimentare cauzate de războiul din Ucraina, o astfel de conversație a fost considerată de organizatori o prioritate națională.

Au fost luate în discuție principalele dificultăți, dar și cele mai așteptate măsuri pentru agricultorii județului Ialomița, în privința irigațiilor, discutându-se și despre reabilitarea și extinderea sistemului de irigații, care sunt obstacolele, aspirațiile, soluțiile durabile.

Totodată, s-a vorbit despre stadiul implementării Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, în contextul în care, potrivit INS, în 2021, suprafața cultivată a județului era de 366.403 de hectare, dintre care doar 28.120 hectare au fost udate măcar o dată anul trecut, cu alte cuvinte sub 10% din culturi.

În 2022, potrivit secretarului de stat Iulian Bucur, suprafața irigată a fost de aproximativ 836.000 de hectare, ceea ce dă speranțe că situația începe să se îmbunătățească. În plus, proiectele aflate în derulare sau cele care urmează să fie implementate în următoarea perioadă ne face să fim mai optimiști, chiar dacă în ansamblu dificultățile fermierilor sunt mult mai multe.

„Legat de irigații, să știți că mai sunt și vești bune, nu numai rele, chiar dacă procesul birocratic este foarte lung. (…) S-a lucrat intens pentru introducerea irigațiilor în PNRR și așteptăm vești bune dinspre Bruxelles. (…) Avem și planul B pentru asigurarea bugetului de investiții în irigații din bugetul național, care a fost suplimentat de curând, dar așa cum spuneam, așteptăm vești bune de la Bruxelles (…) O altă veste bună ar putea fi faptul că în PNS, care a fost în cele din urmă transmis aseară, este gata și avem o alocare nu foarte mare, dar consistentă, pentru sistemele de irigații locale”, a transmis și Costin Telehuz, secretar de stat.

Procesul de refacere a sistemelor de irigații este însă unul de durată, România având, pe lângă birocrație, și unele sincope în ceea ce privește capacitatea de execuție, foarte puțini constructori fiind pe această zonă.

În opinia președintelui Consiliului Județean Ialomița, Marian Pavel, lucrurile sunt bune în ceea ce privește agricultura și sistemele de irigații din județ, fiind de părere că una este statistica și alta este realitatea.

Acesta susținea că mulți fermieri nu sunt prinși în statistica legată de irigații, deși irigă, iar agricultorii nu o duc atât de rău pe cât arată.

„Din agricultură se trăiește bine. Cei care fac agricultură performantă să nu îmi spună că mor de foame. (…) Ca președinte de Consiliu Județean, într-un județ preponderent agrar, voi fi tot timpul susținătorul irigațiilor, pentru că din asta trăiește județul și de aici ne dezvoltăm. Suntem în inima Bărăganului, ne interesează producția (…) însă instituțiile județene nu pot face politicile agricole. Pentru noi este hotărâtor, dacă vreți, ca sistemele de irigații să fie reabilitate (…) Este bine să ajutăm fermierii, dar trebuie să înțelegem că și ei trebuie să întoarcă foarte mult comunității locale”, a subliniat, printre altele, președintele Consiliului Județean Ialomița, Marian Pavel.

Discuțiile au fost extinse pe parcursul a peste două ore, întâlnirea de astăzi fiind un fel de „update” la situația din agricultură, în special pe zona de irigații, dar și un apel către liderii politici să încerce să pună pe primul loc problemele fermierilor, să găsească soluții legislative cât mai bune, pentru ca viitorul din acest sector esențial să mai existe.