Se vorbește mult despre fondurile europene și despre cât de importante pot fi, însă când este timpul să aplicăm pentru a accesa acești bani puși la dispoziție, apare un blocaj undeva, de multe ori de neînțeles. Mulți susțin ba că pașii pentru a beneficia de finanțări sunt prea greoi, ba că riscul este prea mare, ba că nu au fonduri pentru cofinanțări, ba că nu cunosc procedurile și nu au specialiști ori bani pentru consultanți. Cert este că nu reușim să atragem aceste fonduri într-un procent mulțumitor, iar unele investiții ajung să fie plătite ori din împrumuturi pe zeci de ani, ori din fonduri locale, paralizând astfel bugetul.

În acest context, filiala Ialomița a Uniunii Salvați România (USR) a găzduit sâmbătă, 17 septembrie, un eveniment organizat de europarlamentarul Vlad Marius Botoș, vicepreședinte al USR și vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, cu tema „Ne revenim în Europa. Ne revenim acasă, în România”.

În cadrul acestui eveniment, la care au fost invitați toți primarii din județ, indiferent de culoarea politică, dar și toți cei interesați de politicile în domeniul finanțărilor cu fonduri europene, s-a discutat despre liniile de finanțare de la Uniunea Europeană, dar și despre absorbția fondurilor europene și aplicarea de strategii europene cu scopul de a dezvolta comunitățile locale.

Totodată, Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, în prezent coordonator de politici publice al USR, a vorbit despre finanțările europene special destinate mediului de afaceri, dar și despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la care a lucrat împreună cu echipa în perioada când USR a fost la guvernare. Discuțiile au atins, inevitabil, și alte subiecte, în funcție de întrebările invitaților.

Botoș: Avem informații de la prima mână, dar și un know-how intern

Evenimentul a fost precedat de o conferință de presă, la care au participat, pe lângă organizatori, Octavian Săvoiu, președintele filialei USR Ialomița, Mihai Tănăsescu, vicepreședintele USR Ialomița și fost prefect, Alexandru Horhocea, vicepreședinte USR Ialomița, dar și câțiva aleși locali.

„V-am invitat aici în calitate de europarlamentar și vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, comisie care se ocupă de regulamentele pentru fondurile europene pe care noi, România, ne-am dori foarte mult să le absorbim. Mai ales județul Ialomița. Aveți 257 milioane de euro pe exercițiul financiar 2014 – 2020 contractați, din care, din păcate, până în 2022, au fost absorbiți efectiv 117 milioane de euro. Cei mai mulți bani sunt pe pilonul II din PNDR, adică plățile directe (subvențiile), 68,8 milioane de lei. Adică mai mult de jumătate din acești bani sunt plăți directe. Din păcate, nu sunt proiecte. De exemplu, pe POIM sunt 11 proiecte contractate, însă niciunul nu este finalizat și absorbit. Ne aflăm la finele programului de finanțare 2014 – 2020, care s-a prelungit cu trei ani, adică până anul viitor, și vom intra în celălalt 2021 – 2027 și sper ca ghidurile să-și intre în lucru.  Tocmai de aceea am venit în Ialomița să prezint, alături de colegii mei, aceste oportunități de finanțare pentru instituțiile publice. Și avem invitați din toată sfera politică, nu numai din USR. Trebuie să știți că ajutorul pe care noi îl oferim constă, în primul rând, în oferirea de informații. Pe lângă fondurile pe care le avem noi în perioada financiară 2014-2020, sau din următoarea perioadă 2021-2027, mai avem și fondurile pe care le pot accesa direct la Bruxelles. În primul rând cu aceste informații îi putem ajuta, informații de la prima mână și avem și un know-how intern. (…) Eu reprezint România înainte de a reprezenta USR și îmi doresc ca România să se dezvolte, de aceea am intrat în politică”, a transmis europarlamentarul Vlad-Marius Botoș.

Reprezentanții USR susțin că în cadrul Departamentului de Politici Publice din cadrul partidului există și un program de suport pentru accesarea fondurilor europene de care se ocupă fostul secretar de stat Corina Atanasiu, aleșii locali din întreaga țară putând solicita informații, iar pe toate ghidurile care sunt în consultare publică se organizează ateliere de lucru online.

Potrivit declarațiilor vicepreședintelui USR Ialomița, Alexandru Horhocea, comunicarea cu toți aleșii locali este foarte bună, informațiile despre tot ce înseamnă linii de finanțare, training-uri, legislație etc. fiind transmise în timp util, astfel că mulți aleși USR au accesat proiecte, au primit bani, le-au implementat sau sunt în curs de finanțare, cum este cazul primarului din comuna Gârbovi.

Din păcate, în județul Ialomița sunt prea puțini primari care au curajul să „se lege la cap”, iar dezvoltarea comunității pe care o administrează stagnează sau crește puțin câte puțin, în funcție de fondurile locale disponibile.

„Ialomița este un județ atât de sărac… Banii sunt puțini, astfel că avem mare nevoie de fonduri europene.  În perioada cât am fost prefect, am cutreierat județul în lung și-n lat și am putut să observ cât de mare nevoie au UAT-urile de banii europeni. Tocmai de aceea au fost invitați toți primarii județului pentru a participa la această întâlnire, poate vor învăța de data aceasta cum să acceseze fondurile europene, nu doar să le promită în campaniile electorale”, a afirmat vicepreședintele Mihai Tănăsescu, fost prefect de Ialomița.

„Omul cu PNRR-ul”: Pensiile speciale, o rușine pentru România!

În cadrul conferinței de presă, Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, în prezent coordonator de politici publice al USR, a adus în atenția jurnaliștilor Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a vorbit despre riscurile amânării la nesfârșit a unor termene din PNRR, despre dezinteresul actualei guvernări față de acest program, dar și despre pensiile speciale care, în opinia acestuia, sunt „o rușine pentru România”.

 „(…) Pe lângă activitățile făcute în trecut, pe lângă faptul că am dus la capăt un PNRR care a fost apreciat de Comisia Europeană, fiind în curs de implementare, pe lângă faptul că am lucrat a doua formă a programelor operaționale, deci fondurile europene clasice, trimise la Bruxelles, iar România așteaptă răspunsul Comisiei Europene – sper să fie aprobate anul acesta, ar fi ridicol să mai întârziem cu ele – , în acest moment conduc Departamentul de Politici Publice al Uniunii Salvați România. Suntem o echipă acolo care monitorizează performanțele Guvernului, dar și ceea ce se întâmplă cu PNRR. Pe partea cu PNRR au intrat în România 3,9 miliarde de euro, însemnând prefinanțarea pe care am primit-o atunci când am depus programul. Săptămâna aceasta Comisia Europeană a anunțat că a aprobat prima cerere de plată, în valoare de 2,6 miliarde de euro, Comisia trimite către Consiliu această propunere, iar Consiliul UE va aproba, probabil luna viitoare, banii. Atenție, această tranșă din PNRR este asociată unor jaloane care trebuiau făcute până în decembrie 2021. Așa a fost negociat PNRR-ul. (…) Este o întârziere, pentru că prima tranșă va veni abia în luna octombrie, deși ea ar fi trebuit să ajungă în primăvara acestui an, conform calendarului negociat de noi, calendar care cuprindea două tranșe: una în primăvară și una în toamnă. Logic este faptul că dacă s-a întârziat cu cea din primăvară, se va întârzia și cu cea din toamnă. Foarte probabil (…).  Pe scurt, promisiunea Guvernului Ciucă că vor intra 10 miliarde de euro în acest an nu se va îndeplini. Aproximativ 4 miliarde de euro au intrat pe vremea noastră, mai sunt cele 2,6 miliarde de euro din prima cerere de plată și cererea a doua care nu cred că va fi trimisă și în niciun caz aprobată în acest an. Aceste jaloane din prima tranșă sunt ceea ce eu am numit jaloane de organizare a șantierelor. Adică emitem OUG-uri și HG-uri pentru înființarea de echipe, pentru a pregăti regulamente, criterii de evaluare și tot ceea ce înseamnă organizarea acestui imens șantier care începe să fie PNRR. Am tot tras semnale de alarmă că se intră în întârzieri cu jaloane din alea grele care nu mai pot fi făcute doar așa că se enervează domnul Ciucă și bate cu pumnul în masă și cheamă miniștrii la ordin. Vă dau două exemple de jaloane grele care vor trebui făcute anul acesta. Unul este contractarea lucrărilor de metrou, avem două mari proiecte prinse în PNRR, M4 din București și metroul de la Cluj. Le-am negociat tocmai pentru a preîntâmpina o situație de blocaj (…). În acest moment, spre ghinionul nostru ca țară, ambele proiecte de metrou sunt blocate. (…). Este un semnal de alarmă pe care din nou îl trag, ca până la 31 decembrie să fie făcuți pașii necesari. Este un ritm de muncă greu, întregul PNRR presupune lucrări masive în termen scurt, până în 2026, dar dacă se muncește, calendarul pe care l-am negociat cu Comisia Europeană putea fi făcut. Al doilea exemplu, care nu ține de dificultăți de tehnică, nu este complicat de făcut, dar ține de voința politică, este legat de pensiile speciale, care sunt o rușine pentru România, și care consumă echivalentul a 1% din PIB în fiecare an. Sunt câteva zeci de mii de oameni care primesc o proporție nemeritată din bugetul public. Ele trebuie făcute pe o logică foarte simplă, în care toți suntem egali, deci pe cât ai contribuit, pe atât trebuie să ai pensie, doar că acest subiect supără niște categorii foarte puternice de oameni, foști ofițeri de securitate și ai serviciilor secrete, foști magistrați, procurori, judecători, militari și polițiști. Atenție! Nu toți acești oameni sunt în aceeași situație. Sunt diferențe foarte mari între categorii. (…) Sunt lucruri absolut șocante pe care noi, cei din Departamentul de Politici Publice al USR, le-am pus în ordine în date și în cifre. Nu știu dacă știți, dar pe lege magistrații și militarii care ies la pensie au pensii mai mari decât salariile primite. (…) Astfel că ești încurajat să ieși la pensie la 45 de ani. Adică, ești fraier dacă ești judecător, procuror, militar și nu ieși la pensie la 45 de ani, pentru că iei mai mulți bani la pensie decât la muncă. (…) Noi stimulăm oamenii să iasă la pensie, ceea ce nu este bine. Noi trebuie să facem invers. Sunt niște aberații acumulate de-a lungul anilor, iar PNRR nu face altceva decât să încerce o raționalizare a acestor chestiuni, și de fapt asistăm în spațiul public la o bătălie pe semantică. (…) De fapt, tot ceea ce nu este acoperit de contribuție este pensie specială”, a explicat Cristian Ghinea.

În cadrul conferinței de presă s-a vorbit și despre proiectele prin PNRR legate de prevenirea abandonului școlar, despre sprijinul acordat de USR în accesarea și implementarea unor proiecte la nivelul școlilor, și nu în ultimul rând despre Programul Național Strategic (fostul PNDR), care nu este aprobat și care în prezent este „în pom”.

„Dacă acest program nu va fi aprobat până la 31 decembrie, nu va mai exista bază legală pentru plata subvențiilor agricole, de pildă, de la 1 ianuarie 2023.  Este o chestiune despre care vorbim foarte puțin în spațiul public. (…) Au trecut mai mult de opt luni de când se lucrează la acest program strategic, nu se vorbește absolut deloc, situația este dramatică acolo pentru că se pot întrerupe plățile directe. (…) Efectiv, pare că oamenii aceștia nu au înțeles nimic din ce se schimbă în agricultura europeană (…)”, a mai spus Cristian Ghinea.

În cadrul conferinței s-a discutat și despre necesitatea înființării de perdele forestiere și lipsa de interes a tuturor față de această problemă, ca de altfel și pentru sistemele de irigații.

„În PNRR irigațiile nu le-a scos Ghinea, așa cum s-a spus. Ministerul Agriculturii trebuia să lupte pentru această problemă. L-am întrebat și pe domnul Daea direct. A fost ministru în perioada când România deținea președinția Consiliului Uniunii Europene, iar domnul Daea conducea reuniunile miniștrilor de agricultură. De ce nu s-a luptat atunci mai mult pentru irigații, alături de colegii săi, cei 27 de colegi pentru ca România să obțină. Domnul Daea vine cu aberația că UE ne obligă să mâncăm insecte. (…) Se aruncă tot felul de teme pe piața românească, tot felul de baliverne (…)”, a adăugat europarlamentarul Vlad Botoș.

Totodată, deputatul european a prezentat și câteva proiecte pe care mediul privat le-ar fi putut sau le poate accesa, cum ar fi Start-up Nation (închis în prezent), Femeia Antreprenor, IMM Invest etc., dar și alte proiecte prin intermediul cărora „am reușit” să aducem bani europeni.

„În România, avem absorbție de 67% în perioada 2014 – 2020 (+3), în condițiile în care la anul se termină. Mai avem 9 miliarde de euro pe care le putem încasa, în condițiile în care eu, în comisia din care fac parte, și ca raportor,  am reușit să flexibilizăm o serie de fonduri europene, inclusiv, și fac o paranteză, știți că cel mai mare proiect din Slobozia este din perioada COVID și ajutorul dat pentru Spitalul Județean. Adică, banii aceștia s-au flexibilizat, au venit în administrațiile publice locale. Dacă nu am fi avut COVID-ul, și sigur cu toții ne-am fi dorit să nu fi avut, nu ar fi venit nici acești bani și am fi avut un grad de absorbție nici de sub 60%. Asta spune totul despre capacitatea noastră, a autorităților publice, de a aduce bani. Degeaba îi avem – și avem 80 de miliarde pentru perioada programatică viitoare, 30 miliarde de euro prin PNRR, 50 prin fonduri clasice (…)”, a mai declarat Vlad Botoș.

În cadrul conferinței de presă s-a mai discutat despre regionalizare, subiect în care, spunea Cristian Ghinea, cei mai puternici oameni din România „și-au rupt dinții”, dar și despre regiunile de dezvoltare și „baronizarea cruntă” a acestora.

Totodată, a fost atins și subiectul alegerilor din 2024. În opinia lui Cristian Ghinea, „bătălia electorală se va duce între USR și PSD, iar PNL se va pierde în ceață”.

Discuțiile cu invitații la eveniment au durat mai mult de două ore, aceștia putând afla, pe lângă  foarte multe informații despre fondurile pe care le pot accesa autoritățile publice locale, și de programul Fast-Care, prin care autoritățile locale, dar și cetățenii, vor putea în viitorul apropiat să-și acopere toate cheltuielile pe care le-au avut legat de refugiații ucraineni.

La finalul evenimentului, președintele USR Ialomița, Octavian Săvoiu, a transmis un scurt mesaj membrilor de partid, făcând totodată și un „remember” cu privire la „loviturile” primite din partea foștilor parteneri de guvernare.

„Eu nu am de gând să mă opresc, pentru că nu îmi imaginez în 2024 să mă duc și să am de votat  între PSD și PNL. USR este singura alternativă pentru o guvernare credibilă în acest moment. Cu toate plusurile și minusurile noastre. Nu este nimeni perfect. Dar nu pot să văd o Românie în care va trebui să merg și să votez între PNL și PSD, fără nicio alternativă. Este datoria noastră, puteți să o numiți civică, în orice fel, să ne sacrificăm timp, energie, ca USR să rămână puternic. Trebuie ca USR să rămână puternic. Nu pentru noi, ca să ajungem senatori sau deputați. Eu nu am candidat pentru nicio funcție la ultimele alegeri. Și s-ar putea să aveți surpriza să nu mă vedeți nici acum pe lista de Senat sau Camera Deputaților, dar să mă vedeți mai activ decât cei care sunt pe listă. Pentru că USR trebuie să rămână și să crească până în 2024. Altfel, eu, ca cetățean, voi avea de suferit. Nu am nicio relație cu statul român. Eu, personal, sunt realizat din punct de vedere profesional, familial, nu am lucruri pentru mine, neapărat, pentru care să mă zbat, dar îmi este greu să trăiesc în această societate care mă sufocă. Avem nevoie de USR, așa cum USR are nevoie de noi. Așa că vă rog să rămâneți alături de noi și aveți încredere!”, le-a transmis Octavian Săvoiu.