„Istoria este martorul care confirmă trecerea timpului, iluminează realitatea și vitalizează memoria”, spunea cu peste două mii de ani în urmă Marcus Tullius Cicero, celebrul om de stat al Romei antice. Iar Câmpia Bărăganului, acest spațiu stăbătut de râul Ialomița, este cea care ne poartă pașii spre zone istorice cu rezonanțe puternice în devenirea ulterioară a zonei de la sud de Carpați.

Încă din prima jumătate a secolului al XIV-lea, documentele vremii ne arată existența unei așezări importante în acest areal geografic, mai precis a unui târg situat la vărsarea Ialomiței în Dunăre, pe un curs vechi al râului, acum secat.

Este vorba despre Orașul de Floci, acolo unde ființează acum Baza de Cercetare și Expunere Muzeală, secție a Muzeului Județean Ialomița, deschisă în anul 2009.

Cercetările arheologice întreprinse sistematic de specialiștii muzeului și ai Institutului Național al Patrimoniului încă din anul 1975 au evidențiat importanța deosebită pe care a avut-o această așezare în evul mediu, ca punct comercial și administrativ în această parte a Țării Românești.

EDIFICIUL ADMINISTRATIV AL ORAȘULUI DE FLOCI

 În anul 2017, lucrările de pe acest sit arheologic au evidențiat primele urme ale unui edificiu de mari dimensiuni.

Săpăturile în această zonă a parcului arheologic de la Orașul de Floci continuă și astăzi, în cadrul campaniilor anuale de cercetare arhelogică sistematică (iulie-octombrie) ale Muzeului Județean Ialomița. Sunt coordonate de dr. Daniela Mihai, de la Institutul Naţional al Patrimoniului și de Radu Coman (arheolog MJ Ialomița) și au evidențiat noi indicii despre această clădire, care arată că avea o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați, fiind datată la sfârșitul anilor 1500-începutul anilor 1600.

Dat fiind faptul că vorbim despre un imobil impozant pentru acele timpuri, cu cel puțin un etaj și o pivniță,  putem afirma că este  cea mai importantă construcție civilă descoperită la Orașul de Floci.  Cel mai probabil era sediul administrativ al târgului, al „județului” (sau „judelui”), adică acela care conducea treburile așezării, ajutat de 12 „pârgari”, aleși din rândul târgoveților. Ar fi echivalentul de astăzi al primarului și consilierilor locali.

Această descoperire arheologică atestă o dată în plus importanța pe care o avea Orașul de Floci în evul mediu în Țara Românească. Este singurul loc medieval din țară peste care nu s-a suprapus nicio așezare modernă, fapt pentru care întreaga suprafață de 80 de hectare poate fi cercetată arheologic, rezultând posibilitatea reconstituirii unei organizări de tip urban.

Mai trebuie amintit faptul că Orașul de Floci este locul prezumtiv în care, la 1558, s-a născut Mihai Viteazul. Tot legat de istoricul acestei zone, târgul a fost ars de oștile lui Ștefan cel Mare, în 1470, în timpul unei incursiuni armate ale voievodului moldovean împotriva domnitorului muntean Radu cel Frumos. Așezarea s-a refăcut însă repede și viața și-a reluat cursul firesc. Dovadă că aproape de jumătatea secolului al XVII-lea, domnitorul Matei Basarab (1632-1654) cantonează aici 15.000 de oșteni, ca protecție împotriva invaziilor turcilor și tătarilor.

 Pasionații de istorie, dar și cei care doresc să afle mai multe despre trecutul acestui spațiu al Câmpiei Soarelui pot vizita Baza de Cercetare și Expunere Muzeală Orașul de Floci, situată pe DN 2A Slobozia–Constanța, la 5 kilometri de comuna Giurgeni. Parcul arhelogic, cu o suprafață de șapte hectare, este compus din vestigiile restaurate ale mai multor monumente: mai multe lăcașe de cult,  edificiul cu contraforturi, casa cu fundație de piatră și un atelier de prelucrare a osului sau monumente datate în perioada anilor 1300 – 1600. Toate acestea sunt valorificate și într-o expoziție permanentă deschisă în incinta bazei.

Gigi Constantin, referent Muzeul Județean Ialomița