Săptămâna trecută, pe 18 august, Răsvan Ciucă, fostul manager al Muzeului Național al Agriculturii din Slobozia, cel care și-a dedicat întreaga viață și activitate culturii românești, agriculturii, antropologiei agrare și arheologiei industriale, cel care și-a adus o contribuție esențială la înființarea Muzeului Național al Agriculturii, a trecut în neființă.

A fost profesor de istorie, muzeograf, etnolog, expert în patrimoniu și un neobosit „căutător de comori”.

Înainte de Revoluție a fost directorul Muzeului Județean Ialomița, dar și după 2000, o scurtă perioadă. Însă, după 1990, a avut un vis pe care nu s-a lăsat până nu l-a văzut împlinindu-se, anume acela de a înființa, la Slobozia, într-un orășel de câmpie, un muzeu național dedicat agriculturii, tradițiilor strămoșești și culturii specifice poporului român. Și a reușit. În 1996 muzeul a fost deschis publicului, fiind conducătorul acestei instituții până în 2011, când a ieșit la pensie. Pentru tot efortul depus a fost decorat în 2010 cu „Meritul Cultural” în grad de ofițer. La maturitate a urmat și facultatea de teologie, fiindu-i acordat ulterior rangul de ipodiacon. În anul în care a trebuit să iasă la pensie, pregătise Congresul Asociației Internaționale a Muzeelor de Agricultură (AIMA), cu tema „Pâinea și Vinul” – corespondențe istorice, etnologice, tehnologice și culturale, care a reunit, la Slobozia, specialiști din 13 țări (SUA, Canada, Franța, Croația, Polonia, Estonia, Japonia, Germania, Republica Moldova, Serbia, Bulgaria și România). Din păcate, după ce „a fost pensionat”, Răsvan Ciucă a rămas undeva în umbra muzeului, ba la bisericuța de lemn, ba ocupându-se de punerea în practică a altor idei, cum ar fi aceea de înființare a unui muzeu al vinului.

De numele lui Răsvan Ciucă se leagă și salvarea monumentului istoric Biserica de lemn Sf. Nicolae, ctitorită de boierul Răducanu Târcă (Poenaru) care, în toamna anului 2000, cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița și al Episcopiei Sloboziei și Călărașilor a fost adusă, din satul Poiana (Ciulnița) în parcul muzeului, fiind creată și o nouă parohie, Bunavestire.

Trebuie menționat faptul că Biserica de lemn deține cea mai veche inscripție funerară din județ,  respectiv lespedea de piatră din pridvor, datată 1737. Biserica a fost vizitată în anul 2014 de pianista franceză de origine română Catherine Imbert-Lauxerois, de Genevieve Imbert (mama pianistei și fiica Elizei – Lizica – Poenaru Bordea), dar și de soțul Catherinei, filozoful și traducătorul Jean Lauxerois, o vizită cu conotații istorice, dar și de suflet, Catherine fiind descendentă, pe linie maternă, din ramura Poenaru-Bordea. Totul a fost posibil cu sprijinul lui Răsvan Ciucă.

Biserica se află, în prezent, într-un program de reabilitare și conservare, în valoare de peste 2,5 milioane de lei, fonduri europene.

În 2010 a publicat și monografia „Viața agrară a Sloboziei: de la Tomșa la Nicolae Ceaușescu, iar tot de numele lui se leagă și zeci de sesiuni de comunicări științifice și o serie valoroasă de colecții etnografice.

În patrimoniul muzeal se află astăzi Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, o casă de gospodar (început de secol XX), un hambar, colaci de fântână (1853, 1937), însemne funerare (1889, 1877), piuă pentru finisat postavul, o moară cu pietre (1935), cuptoare tradiționale de copt pâine, colecții reprezentative (peste 13.300 de piese), o arhivă științifică și documentară de peste 13.000 de unități, dar și parcul.

De asemenea, avea în patrimoniu Ferma model Perieți, considerată „cea mai mare fermă din Răsăritul Europei”.  În 2021, Muzeul Național al Agriculturii l-a donat Consiliului Județean Ialomița. Monumentul istoric cuprinde 18 construcții – conac, magazii, grajduri, turn de apă etc., dar și mai multe terenuri, în suprafață de peste 45.000 de m.p. Motivul donației a fost acela de a putea accesa fonduri europene pentru reabilitare și introducere în circuitul turistic.

Multe dintre acestea au fost adăugate în patrimoniul MNA de Răsvan Ciucă, care a reușit să facă din clădirea fostului magazin de mobilă Elvila și din municipiul Slobozia locuri de o însemnătate aparte pentru agricultura românească și pentru păstrarea tradițiilor strămoșești.

În semn de apreciere față de neobosita luptă pe care a dus-o în acești ani, de a arăta ce a însemnat și înseamnă agricultura pentru poporul român și ce importanță au făuritorii de hrană, dar și pentru păstrarea patrimoniului cultural, reprezentanții Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița propun ca Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia să poarte numele Răsvan Ciucă.

„Ne-am gândit cu toții că poate Consiliul Județean Ialomița va face demersuri în acest sens, ca Muzeul Național al Agriculturii să poarte numele celui care s-a luptat ca acest edificiu să existe, iar zestrea noastră să nu se piardă”, a precizat Silviu Mihai, președintele ACCPT Ialomița.