Peste 6.500 de participanți, 100 de companii partenere, trei zile de conferințe tehnice cu vorbitori internaționali și experți locali, zeci de transmisiuni live, toate acestea au avut loc pe parcursul desfășurării târgului național FarmConect România – Târgul Agriculturii Românești, organizat la Slobozia în perioada 9 – 11 iunie, de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și Primăria Slobozia.

Deschiderea oficială a târgului a avut loc în prezența ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a primarului municipiului Slobozia, Dragoș Soare, a conducerii executive a APPR (președinte Nicolae Sitaru și Alina Crețu, director executiv și a doamnei Cristina Cionga, Director Afaceri Europene), precum și a președintelui Consiliului Județean Ialomița, Marian Pavel, Silviu Mihai, președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița, Valeriu Tabără, președintele ASAS. De asemenea, la ceremonia de deschidere oficială precum și în cele trei zile de târg au participat numeroși fermieri, parlamentari, secretari de stat, primari, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai presei naționale și locale.

„Ne bucură numărul mare de companii care au răspuns pozitiv inițiativei noastre și care au fost prezente ca expozanți la această primă ediție a târgului FarmConect România. Demersul nostru comun a fost susținut de toate instituțiile locale, Primăria Slobozia, Consiliul Județean și Prefectura, și le mulțumesc pe această cale pentru sprijinul pe care l-au arătat fermierilor și organizației noastre. Sărbătorim cei 10 ani de activitate ai APPR printr-un târg care ne dorim să devină unul cu tradiție și care să reprezinte fermierii din toată țara. Târgul FarmConect își propune să contribuie la dezvoltarea agriculturii în România, pentru că doar colaborând și sprijinindu-ne unii pe alții pentru un interes comun vom crește mai puternici ca indivizi și ca țară”, a declarat Nicolae Sitaru, președinte APPR.

Primarul municipiului Slobozia, Dragoș Soare, este de părere că orașul merită să ocupe un loc de cinste în domeniul agricol și s-a arătat convins de faptul că dezvoltarea economică a Sloboziei se va axa în viitor pe activitățile conexe agriculturii.

„Mă bucur foarte mult de reușita primei ediții a târgului FarmConect și de faptul că Slobozia a devenit timp de trei zile cel mai fierbinte punct al dezbaterilor despre viitorul agriculturii în România. Orașul pe care îl reprezint merită să ocupe un loc de cinste în domeniul agricol, fiind centrul Câmpiei Bărăganului, și cred că dezvoltarea economică a Sloboziei se va axa în viitor pe activitățile conexe agriculturii. Acesta este unul din motivele pentru care am susținut organizarea unui mare târg agricol la Slobozia și le mulțumesc tuturor celor implicați în organizare, expozanților și vizitatorilor, care au avut încredere și au contribuit la succesul acestei prime ediții a târgului FarmConect România. (…)Nu poți discuta despre agricultură în România dacă nu te gândești și la Slobozia. Slobozia este un centru agroalimentar construit de foarte mulți ani, care a pierdut imediat după Revoluție foarte multă resursă, atât umană cât și financiară, iar acum este momentul reconstrucției. Iar în jurul acestui oraș se poate reconstrui și poziția strategică a județului Ialomița în ceea ce privește agricultura în România și industria agroalimentară. Pentru că degeaba discutăm de agricultură dacă nu discutăm de închiderea lanțului de producție și de procesare. Această platformă pe care noi am generat-o este extrem de importantă pentru această industrie, pentru această economie a țării și este un semnal de alarmă pe care noi vrem să-l tragem. (…) Următoarea ediție cu siguranță va reflecta acumularea de experiență din această primă ediție și un plus de forță care va fi dat și de prezența Consiliului Județean în partea de organizare, atât logistic cât și financiar. Plecăm după trei zile cu gândul că am făcut un lucru extraordinar, am creat o platformă în care fermierul să se simtă confortabil, o platformă a fermierului pentru comunitate”, a declarat primarul municipiului Slobozia, Dragoș Soare.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a transmis un mesaj de sprijin pentru fermierii români și de încredere în agricultura performantă care se face în România. Totodată, acesta a admis că mai sunt multe de făcut, mai ales în contextul actual, fiind de părere că anul 2022 este unul dintre cei mai atipici ani din ultimele două-trei decenii. Potrivit acestuia, perioada 2023-2027 va fi una de tranziție, „în care, indiferent că ești o fermă mică sau fermă mare, cuvântul care va defini activitatea agricolă va fi performanța”.

Totodată, acesta a mai vorbit despre necesitatea ca în viitorul apropiat fermierii să devină independenți din punct de vedere energetic și și-a exprimat speranța că, la următoarele ediții ale târgurilor agricole, va vedea expozanți producători de energie regenerabilă, cu soluții pentru producția de energie regenerabilă.

„Evident că suntem preocupați cu toții de ceea ce se întâmplă anul acesta, dar suntem și mai preocupați de ceea ce urmează. Din toate discuțiile pe care le-am avut cu fermierii și cu cei implicați în activitatea de producție agricolă și industrie alimentară, anul 2022 este unul dintre cei mai atipici ani pe care i-am întâlnit în ultimele două-trei decenii. Asta pentru că vine după doi ani de pandemie, după un an 2020 în care seceta și-a spus cuvântul și presiunea asupra rezilienței fermierilor a avut un cuvânt foarte puternic de spus și foarte greu de spus, dar a venit și peste o situație în care inflația a început să crească, prețurile au luat-o razna, prețurile la energie și gaze naturale au impactat aproape toate sectoarele de activitate, iar agricultura nu putea, evident, să fie ocolită. Dar cu toate aceste lucruri, vedem fermieri din ce în ce mai performanți. Este evident faptul că România are un potențial agricol uriaș, despre care s-a vorbit foarte mult timp, dar are din ce în ce mai mulți fermieri care  fac performanță și devin vectori în schimbarea mentalității în agricultura românească. Pentru că eu cred că această perioadă 2023-2027 va fi perioadă de tranziție. O perioadă în care, indiferent că ești o fermă mică sau o fermă mare, cuvântul care va defini activitatea agricolă va fi performanța. Pentru că este din ce în ce mai greu să desfășori o activitate economică și când tragi linie la sfârșitul anului să vezi că nu ai realizat veniturile așteptate, că ți-e din ce în ce mai greu să-ți începi activitatea și pentru aceste lucruri trebuie să începem să dăm valoare adăugată produselor noastre.  Mă bucur că una dintre temele abordate a fost promovarea procesării în industria alimentară, în agricultură. Este foarte important să înțelegem că plusul de valoare al materiilor prime poate fi dat doar prin procesare, prin integrarea producției primare în zootehnie, în industriile procesatoare. (…) Evident lucrul acesta trebuie să plece de la politicile publice pe care le implementăm la nivel național. A fost motivul pentru care în Planul Național Strategic viitor, politica agricolă 2023 – 2027, am pus un accent deosebit pe sectoarele care ne pot da potențial de adăugare a valorii în agricultură. Procesarea este unul dintre ele. Am propus în acest an ca plafonul de care pot beneficia fermierii aplicanți la PNS să crească de la 2,5 milioane de euro la 15 milioane, cu obligativitatea ca 70% din materia primă procesată să provină de la fermierii români. Lucrul acesta ne va da posibilitatea apariției unor fabrici, unor unități de procesare mult mai performante, cu tehnologii inovative, care să țină cont de provocarea viitorului. De cealaltă parte, am pus ca pilon principal de dezvoltare sectoare care au potențial de adăugare a valorii materiilor prime obținute în agricultură și aici mă refer la zootehnie și horticultură. La nivel vegetal, avem fermieri extraordinari, rezultatele cresc de la an la an, văd preocuparea fermierilor români spre tehnologii noi, pentru că eficiența economică la nivelul fiecărei ferme, într-o situație în care presiunea pe resurse este tot mai mare, va fi cea care va face diferența. Și am toată încrederea, și o spun de fiecare dată, către cei care încă își mai pun întrebarea dacă România va trece printr-o criză alimentară, am toată convingerea atunci când merg în mijlocul fermierilor și văd câmpurile cultivate, că România este departe de a fi într-un risc de apariție a unei crize alimentare. (…) Cred că România în următorii ani va juca un rol extraordinar în Europa și în regiune, un rol de stabilitate și de asigurare a stabilității cu produse agroalimentare, astfel încât să putem depăși cu bine această perioadă. Mi-aș dori foarte mult ca la următoarele ediții, și nu numai la târgul dumneavoastră, dar și la celelalte care se vor organiza în România, și la care voi participa, să vedem foarte mulți expozanți producători de energie regenerabilă. Cu soluții pentru producția de energie regenerabilă. Pentru că agricultura este un domeniu de activitate cu foarte mulți factori de risc externi, pe care în general fermierul nu-i poate controla. Producția de energie regenerabilă în România este un atu de care trebuie să profităm. Conceptul la nivel european de schimbare și de asigurare a independenței energetice a fiecărui actor economic nu trebuie să ocolească agricultura. Și sunt bucuros să vă spun că la nivelul ministerului Agriculturii, într-un parteneriat cu ministerul Energiei, am reușit să adoptăm actul normativ care prevede posibilitatea încheierii parteneriatului, lucru care s-a și întâmplat, între Ministerul Agriculturii și Ministerul Energiei, pentru a direcționa o parte din fondul de modernizare pe care țara noastră îl are la dispoziție, către fermieri și către industria alimentară, astfel încât fermierii noștri să devină independenți din punct de vedere energetic. Fie că vorbim de sistemele de irigații, care sunt mari consumatoare de energie, fie că vorbim de unitățile de procesare, fie că vorbim de unitățile zootehnice sau fermele vegetale care au nevoie de condiționare și depozitarea materiilor prime, toate au consum de energie și nevoie de energie electrică. Stă în mâna noastră și este datoria noastră, la nivelul Ministerului Agriculturii și la nivel guvernamental, să venim cu un pachet financiar la dispoziția fermierilor pentru investiții în energie regenerabilă. Și vom vedea că, odată eliminat un astfel de factor de risc, și indicatorii tehnico-economici ai afacerii, ai activității agricole derulate în fiecare fermă din România se vor îmbunătăți. Evident că nu este de ajuns și nu va fi de ajuns, pentru că va trebui să ținem pasul cu noile provocări. Ambițiile de mediu și aplicarea tehnologiilor tot mai prietenoase cu mediul, adoptate la nivel european, trebuie să fie un deziderat și pentru noi. Dar sunt susținătorul și promotorul intereselor României în relația cu Uniunea Europeană, în a ne raporta la specificul fiecărui stat membru (…)”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Ministrul a mai vorbit și despre „contactul cu debirocratizarea și digitalizarea”, în opinia sa „una dintre cheile succesului activității viitoare de îmbunătățire a relaționării dintre fermieri și Ministerul Agriculturii”, susținând că din 26 noiembrie anul trecut se lucrează la o strategie IT, iar în următoarea perioadă câteva dintre platformele realizate vor fi lansate și vor fi un sprijin pentru agricultori.

De asemenea, acesta a adus în discuție și sistemele de irigații, în special din Ialomița, dar și veșnicele probleme și planurile ministerului pentru îndreptarea acestora.

„Aveți fermieri extraordinari care fac performanță prin utilizarea apei și gestionarea apei la un nivel la care sunt absolut convins că toți vor să ajungă. Nu este suficient doar să ne iubească Dumnezeu și să așteptăm ploaia. Complementar cu cantitățile de precipitații pe care le primim trebuie să dezvoltăm sistemele de irigații. Din acest motiv, încă din prima zi de mandat am susținut ca Planul Național de Redresare și Reziliență al României să fie modificat și să fie introdusă această componentă de investiții în irigații, desecare, programul de combatere a grindinei și stimulare a precipitațiilor și dezvoltarea rețelelor de depozite pentru materiile prime pe care noi le obținem, pentru că este important să avem stabilitate. Suntem tot mai aproape de obținerea acestui deziderat și dacă cei care au condus destinele României și-au negociat PNRR, în ultimii doi ani au acordat agriculturii românești și dumneavoastră, fermierilor, 0 eurocenți din PNRR, această gravă eroare trebuie corectată și trebuie în negocierile cu reprezentanții Comisiei să introducem finanțarea irigațiilor. Am pus în Planul Strategic viitor cele 400 de milioane de euro pentru sistemul secundar de irigații, am modificat, și le mulțumesc colegilor parlamentari, al căror sprijin l-am avut, legea îmbunătățirilor funciare, la programul național de irigații, bugetul alocat a fost majorat până la 1,5 miliarde de euro, dar și perioada până în 2027, ca să vină în complementaritate cu programul național strategic care vizează dezvoltarea infrastructurii secundare și am venit cu un nou concept, pentru că știți bine în ultimii 30 de ani care au fost realitățile. (…) Am venit cu o nouă direcție de dezvoltare a sistemelor de irigații din România și anume sistemele locale la nivel de fermă. Microsistemele pentru fiecare fermier în parte, către care va trebui ca în următorul exercițiu financiar 2027 – 2034 să ducem cât mai multe fonduri din pilonul II de investiții.Pentru că reabilităm sistemul principal, reabilităm sistemele secundare, dar fermierii au nevoie de acces la fonduri pentru dezvoltarea de sisteme locale, de achiziționarea de echipamente moderne de irigat și, evident, de sisteme de gestionare a apei, pentru că apa este o resursă și trebuie prețuită. (…) Ne așteaptă în continuare provocări multiple, nu vor fi ușoare, este o perioadă foarte dificilă și o simțiți și dumneavoastră din plin, când presiunea pe prețuri, necunoașterea modului în care munca fiecăruia dintre dumneavoastră va fi răsplătită la finalul anului agricol, provocările pentru începerea noului an agricol sunt tot mai mari, și cred că împreună vom putea să trecem cu bine peste toate aceste provocări, să aducem agricultura României pe acel plafon de stabilitate pe care am reușit să intrăm în ultima perioadă și apoi să ne preocupăm de dezvoltarea și investițiile în direcțiile principale de acțiune pe care le avem în strategia de dezvoltare agricolă în următorii ani. Perioada 2023 – 2027 vă spun încă o dată că va fi una a tranziției, ne așteaptă provocări mult mai mari, dar trebuie de pe acum să începem negocierile, pentru ca în viitoarea Politică Agricolă Comună rolul agriculturii românești să fie cunoscut, iar specificul activității agricole din România să fie luat în seamă”, a mai spus ministrul Adrian Chesnoiu.

În context, ministrul Agriculturii i-a felicitat pe organizatori, APPR, Primăria Slobozia, Consiliul Județean, toată echipa de organizare, și nu în ultimul rând pe fermieri.

A doua zi era anunțată vizita primului ministru Nicolae Ciucă, însă din motive obiective acesta nu a mai putut onora invitația. A trimis, însă, un consilier, care a transmis un mesaj de susținere, „în această perioadă marcată de crize multiple, în care securitatea alimentară depinde de capacitatea agriculturii noastre”.

Potrivit acestuia, Guvernul României susține „digitalizarea sectorului agricol și automatizarea acestuia, iar rezultatele se văd și sunt încurajatoare”, dar și o „agricultură responsabilă și sustenabilă”. Totodată, a vorbit despre multiplele crize prin care trec fermierii și măsurile pe care le ia Guvernul în vederea contracarării lor.

„Crizele pe care România, asemenea celorlalte state, le traversează, creșterea prețurilor și provocările legate de aprovizionarea pe lanțul de producție au scos în evidență importanța pe care fermierii o au pentru a asigura românilor alimente de calitate. De asemenea, criza utilajelor agricole este una pronunțată, iar în unele cazuri livrările se fac cu o întârziere de mai bine un an, lipsa materiilor prime necesare producătorilor din această industrie au condus la creșterea semnificativă a prețurilor. Totodată, prin strategia „Farm to Fork” urmărim reducerea cantităților de pesticide și substanțe antimicrobiene folosite în agricultură, reducerea fertilizării excesive și dezvoltarea unei agriculturi ecologice. Susținem o agricultură responsabilă și sustenabilă, care să încurajeze economia circulară și creșterea agriculturii organice. Între primele măsuri luate de Guvern a fost instituirea programului „Rural Invest”, cu un plafon total de 2,5 miliarde de lei, prin care investițiile din sectorul agricol vor beneficia de garanții guvernamentale. În perioada aprilie – mai, aproape 400 de milioane de euro, bani europeni, au fost puși la dispoziția dumneavoastră, prin programe care să susțină diferite ramuri ale domeniului agroalimentar. Din bugetul național am alocat 225 de milioane de lei pentru reactivarea și simplificarea programului pentru legumele în spații protejate. Am oferit sprijin guvernamental pentru consolidarea fermelor de familie și a poziției fermierilor în lanțul agroalimentar. Ani de zile seceta a afectat producția agricolă, fapt care a fost semnalat în discuțiile noastre. Am alocat circa 230 de milioane de lei programului pentru irigații și pentru asigurarea apei până la stația de punere sub presiune. De asemenea, am alocat peste 700 de milioane de euro pentru dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor românești, investiții care vor începe să dea roade cât mai curând. În plus, vom veni cu o schemă de ajutor de stat care să susțină prelucrarea materiilor prime românești din țară. Producția agricolă din acest an va beneficia de o primă de 10% din valoare dacă aceasta va fi prelucrată în România. Alocarea sumei de 300 de milioane de euro pentru microgranturi și granturi de lucru contribuie la dezvoltarea investițiilor, iar continuarea subvenției la motorina utilizată este de asemenea un sprijin așteptat de dumneavoastră. La una dintre întâlnirile noastre am discutat despre nevoia profesionalizării forței de muncă în agricultură. Ați propus atunci ca salariul minim din sectoarele agricol și agroalimentar să fie stabilit la 3.000 de lei lunar. Propunerea făcută atunci este acum lege, prin Planul Național Strategic. Ne-am propus, de la 1 ianuarie 2023, măsuri care să asigure dezvoltarea unităților de producție pentru a crește randamentul produselor cu valoare adăugată mare. Situația de la granița țării noastre ne arată cât de importante sunt aceste capacități de producție”, a transmis consilierul de stat, Adrian Constantin Dincă.

În cadrul târgului s-au mai adus în discuție și subiecte legate de problemele din sistemul de educație și necesitatea unui învățământ dual agricol real, care să formeze specialiștii de mâine, dar și multe alte subiecte interesante.

A fost un târg agricol de care s-a vorbit mult în aceste zile și care, la următoarea ediție, organizatorii promit și mai mult și mai bine. Fermierii din această zonă și companiile locale cu care ne mândrim meritau să fie și mai cunoscute și apreciate.

„Membrii noștri dețin o treime din suprafața agricolă a județului Ialomița, respectiv 120.000 de hectare. Era timpul ca după 15 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, fermierii să aibă un târg al agriculturii și să demonstreze că pot produce hrană responsabil”, a declarat și președintele ACCPT Ialomița, Silviu Mihai.

Târgul FarmConect România a avut loc în perioada 9-11 iunie 2022 și a fost organizat de APPR cu susținerea Primăriei Slobozia și a Târgului Foire de Libramont (Belgia), cel mai mare târg în aer liber din Europa, în calitate de Partener Tehnic.

“Felicit întreaga echipă implicată în organizarea târgului FarmConect România. Am fost alături de ei cu toată inima și mi-aș fi dorit foarte mult să fiu prezentă la lansarea acestei expoziții căreia îi dorim viață îndelungată! Libramont Cooperalia este mândră că a fost asociată cu procesul de organizare și lansare a acestui proiect. Un târg organizat de fermieri pentru fermieri și consumatori, acesta este viitorul! “, a transmis Natacha Perat, Director General, Foire de Libramont.