Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România- LAPAR, federație cu reprezentativitate la nivel național a producătorilor agricoli din țară, a susținut miercuri, 23 mai, Conferința Națională a Agricultorilor, cu tema ”Agricultura- Prioritate Națională”, eveniment anual devenit un etalon pentru agricultură și stabilirea politicilor care vizează acest sector.

Evenimentul organizat de LAPAR a avut loc la Centrul de Conferințe Auditorium Pallady din București, în prezența prim-ministrului Viorica Dăncilă, a ministrului Agriculturii, Petre Daea, dar și a sute de fermieri din toate zonele țării, a membrilor reprezentativi LAPAR, membrilor Comisiilor pentru Agricultură din Parlament, organizaţiilor profesionale şi ştiinţifice din domeniul agricol, direcţiilor agricole judeţene, firmelor de servicii şi input-uri pentru agricultură, băncilor şi societăţilor de asigurare şi reasigurare.

Conferința a fost oarecum mai liniștită față de alți ani, chiar dacă fermierii au ridicat o serie de probleme, iar pe alocuri nu au fost date vești prea bune pentru aceștia.

Procesul de cadastrare, o problemă. ,,Sute, poate mii de oameni” ar putea rămane fără proprietăți!

Primul care a luat cuvântul a fost președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, care a criticat fostele guvernări pentru incapacitatea de a rezolva problemele din agricultură, vorbind și despre birocrația exagerată, actele normative bulversante și care de multe ori îi încurcă pe beneficiari, despre lipsa de corelare a unor ministere, cum ar fi Ministerul Agriculturii și Ministerul Apelor și Pădurilor sau Ministerul Mediului, dar și despre „abuzurile” reprezentanților Ministerului de Finanțe, cum ar fi imputarea unor sume pentru carburant.

De asemenea, Baciu a reclamat lipsa învățământului profesional, dar și ajutoarele sociale exagerate, care conduc la o lipsă acută a forței de muncă în agricultură.

„Vă spun cu amărăciune că în acești ani s-a dezvoltat într-un ritm extraordinar o nouă specializare la țară: ajutoarele sociale. Acolo, unii s-au născut numai ca să primească. (…) Vă rog să mă credeți că numărul lor se înmulțește, pentru că și copiii lor, neavând educația pe care nu are cine să le-o dea, tot la ajutoare sociale intră. Este o problemă națională, în toate sectoarele de activitate, nu numai în agricultură. Suntem nevoiți să facem eforturi foarte mari pentru a înlocui forța de muncă prin utilaje foarte performante”, spunea acesta.

Laurențiu Baciu a adus în discuție și alte probleme pe care le au fermierii cu autoritățile locale, în principal primari, care în opinia acestuia, se poartă precum „Dumnezei pe pământ” și care nu respectă nicio lege, despre distrugerile din agricultură din ultimii ani, acuzându-i pe unii angajați ai MAI din teritoriu că nu-și fac datoria, că apără hoții și că sunt „doar la număr” în anumite zone ale țării, nu în slujba cetățeanului. De asemenea, a readus în discuție problema privind distrugerile din agricultură provocate de animalele sălbatice, făcând apel la primul ministru „să nu se mai ia după toți sfătuitorii” și să discute cu cei care gestionează fondurile de vânătoare care au niște obligații în acest sens, „să țină animalele în pădure”.

Acesta a solicitat premierului și o dezbatere pentru a discuta despre toate aceste probleme care le îngreunează activitatea, dar și mai multă comunicare cu cei din sectorul agricol la emiterea legilor care îi privesc.

Președintele LAPAR a explicat totodată faptul că procesul de cadastrare a terenurilor este unul greoi și că echipele prezente în teritoriu se confruntă cu foarte mari probleme. Astfel, Baciu avertizează că ,,sute, poate mii de oameni” ar putea rămane fără proprietăți.

,,Ne apropiem de 2020, de noul exercițiu financiar și noi nu avem cadastrarea. Sporadic, pe ici pe colo, în unele comune. Sunt mari probleme cu proprietățile, punerea în posesie s-a făcut așa cum s-a făcut de o comisie cu prieteni din sat și acum, când au venit cei de la cadastrare, rămân sute, în unele localități mai mari poate mii de oameni, fără proprietăți”, a precizat președintele LAPAR.

Din anul 2020, când va intra în vigoare noul exercițiu financiar al PAC, România riscă să piardă plățile directe aferente Pilonului I, pentru că sistemul de plăți va fi implementat doar pe baza identificării cadastrale a terenurilor agricole.

Președintele LAPAR este de părere că, în unele cazuri, deciziile luate la nivel european sunt contrare intereselor României, făcând referire la interzicerea neonicotinoidelor, necesare deocamdată în combaterea eficientă a Tanymecus dilaticollis, așa numita „Rățișoară”, pesticide însă care afectează albinele.

„Se iau decizii contrare intereselor noastre. Uitați cazul neonicotinoidelor, nu suntem contra, dar dați-ne soluția. Înainte de a propune să-mi tai ceva, dă-mi altceva în schimb. Pentru că noi, fără aceste substanțe, mare lucru nu realizăm, ca să nu vă zic că pierderile sunt din start. (…) Cred că ar trebui să fim un pic mai incisivi. (…) UE nu e un Bau-bau. (…) Avem speranța că veți găsi soluții de majorare a bugetelor pentru agricultură, pentru că din cauza schimbărilor climatice agricultorii riscă foarte mult. (…) Ne așteaptă un exercițiu financiar care se anunță nu prea propice pentru noi, dar să știți, doamna prim-ministru, că agricultorii din România nu doresc plafonarea subvențiilor. Dacă se ia o astfel de măsură, să știți că se ia împotriva agriculturii românești, împotriva fermierilor din România, în condițiile în care fermierii români au această subvenție deja mai mică față de alți agricultori europeni”, a precizat șeful LAPAR.

„Vă asigur că România, în mod ferm, nu susține plafonarea plăților directe pentru fermele mari”

A urmat discursul premierului Viorica Dăncilă, în cadrul căruia a vorbit despre faptul că agricultura și dezvoltarea satului românesc reprezintă priorități absolute în  programul de guvernare, despre programul de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi acvaculturii, despre programul de susţinere pentru produsele deficitare din balanţa comercială,  despre programul de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public privat, programul de înfiinţare a Centrelor de colectare şi procesare pentru legume-fructe şi pentru unele produse de origine animală, dar și despre programul de încurajare a activităţilor din zona montană.

Viorica Dăncilă a precizat, printre altele, că dezvoltarea sistemului naţional antigrindină şi de stimulare a precipitaţiilor este un obiectiv important, care are ca scop extinderea sistemului naţional, odată cu evitarea pierderilor de producţie prin calamitare, stimularea de precipitaţii în zonele aride şi în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaţionalizarea celor trei centre de comandă – Muntenia, Moldova şi Transilvania – şi punerea în stare de funcţionare a celor şapte unităţi de combatere.

„Avem în execuţie peste 26 de puncte noi de lansare în Oltenia, Muntenia şi Banat. În anul 2018, deci în acest an, vor fi în total 60 de puncte de lansare operaţionale”, a subliniat premierul.

În ceea ce privește programul de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi acvaculturii, premierul a precizat că a fost creat cadrul normativ pentru ca producătorii agricoli să beneficieze de credite garantate de stat cu 80% pentru realizarea de investiţii în vederea asigurării ciclului de producţie sau pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri nerambursabile, fiind acordate garanţii pentru credite în valoare de 1,69 miliarde lei de către Fondul de garantare al creditului rural.

De asemenea, privitor la programul de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură, se are în vedere realizarea unui parteneriat public-privat între şcolile liceale şi fermierii agricoli, constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însuşirii cunoştinţelor specifice muncii lor. Obiectivul este acela de a pregăti un număr suplimentar de 24.000 de specialişti în sectorul agricol, începând din acest an.

Legat de programul de înfiinţare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume-fructe şi pentru unele produse de origine animală, se are în plan înfiinţarea unor astfel de centre în bazinele legumicole, respectiv pomicole, în vederea valorificării integrale a producţiei, evitarea pierderilor şi creşterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor, înfiinţarea de centre de colectare şi unităţi de prelucrare a lânii şi pieilor de ovine şi caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale.

„Așa cum știți, România va deține, de la 1 ianuarie 2019, președinția rotativă de 6 luni a Consiliului Uniunii Europene. Motto-ul care ne va călăuzi este coeziunea – o valoare comună europeană, iar prin alegerea acestui concept am urmărit transmiterea unui mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan european. În același timp, am dori să subliniem faptul că cetățenii europeni  trebuie să resimtă, la nivelul vieții de zi cu zi, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană. În acest context, este important ca noul buget al Uniunii Europene să susțină în continuare obiectivele investiționale pentru stimularea convergenței, la nivelul întregii Uniunii. Am apreciat faptul că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună rămân principalele priorități investiționale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simțim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici mai ales, în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunțate. (…) În calitate de prim-ministru, voi susține ca Politica Agricolă Comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent, care să poată răspunde provocărilor economice, de mediu și sociale. România nu poate accepta o Politică Agricolă Comună fără Pilonul 2 – Dezvoltare Rurală sau cu diminuarea obiectivelor și a ariei de aplicabilitate a programelor naționale de dezvoltare rurală. Un alt lucru important îl reprezintă convergența plăților directe la nivelul UE, reducerea decalajelor între nivelul plăților directe la hectar. Vă asigur că România, în mod ferm, nu susține plafonarea plăților directe pentru fermele mari și chiar avem în vedere creșterea ratei plății redistributive cu câteva procente, pentru a încuraja fermele mici și marginalizate. Actuala arhitectură a Politicii Agricole Comune, care ține seama de aspectele ecologice – și mă refer la eco-condiționalitate, plăți directe pentru înverzire și cele de agro-mediu – trebuie să fie abordată de o manieră mai flexibilă și mai coerentă care să permită ca statele membre să definească ținte care să asigure atingerea obiectivelor definite la nivelul Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, Politica de Dezvoltare Rurală va trebui să răspundă nevoilor de dezvoltare și de modernizare ale sectorului agricol, ale celui agroalimentar, ale zonelor rurale, prin crearea de locuri de muncă și infrastructura necesară”, a declarat Viorica Dăncilă.

Daea despre neonicotinoide: „Ne aflăm în fața unei neputințe chimice, de care trebuie să răspundem”

 Au urmat întrebări din partea fermierilor, adresate ministrului Petre Daea, începând de la măsurile legate de distrugerile provocate de animale, codul fiscal- impozitul pe arendă și pe subvenție, despre problemele cu contractele de arendă, codul muncii – legea zilierilor, codul de bune practici, despre interzicerea neonicotinoidelor și măsurile luate pentru a încerca suspendarea acestei măsuri și până la problemele întâmpinate de școlile de șoferi pentru tractoriști (s-a propus ca permisul să poată fi obținut și cu patru clase) și imposibilitatea înscrierii în circulație a unor tractoare.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns punctual întrebărilor, însă numai după ce a făcut un fel de bilanț al activității.

Pe rând, acesta a vorbit despre faptul că deși anul acesta au depus cereri cu 2% mai puțini fermieri față de anul trecut, suprafața de teren a crescut, însă sunt foarte puțini fermierii tineri. În schimb, există 4.223 de persoane, cu vârsta între 90 și 100 de ani și 5 fermieri cu vârsta peste 100 de ani, care au depus cereri, pe doi dintre cei cu „centenar” vizitându-i recent pentru a se convinge că datele înscrise la APIA corespund realității.

„În acest an centenar al țării, în această Sărbătoare Națională, am văzut pe tabloul de sinteză al cererilor pentru subvenții și cinci persoane care au depășit 100 de ani. Unul dintre ei a decedat la trei zile după depunerea cererii. (…) M-am dus la doi dintre ei, am vrut să mă conving dacă este o deformare a sistemului, dacă în sistem nu există cumva o eroare și m-am dus să-i vizitez, să fiu convins că există cu adevărat, iar centrul meu de calcul este bine conectat la realitate. În Argeș, i-am găsit pe cei doi, respectiv o doamnă de 101 ani, cu șase hectare, și un domn ca bradul care împlinește pe 3 iunie 103 de ani. Le-am dat salutul de respect, într-un an de salut pentru tot trecutul nostru și de plămădit pentru viitorul nostru”, a explicat ministrul.

Totodată, acesta a vorbit despre sistemul de irigații și distrugerea lui de către români cu cele trei unelte – barosul, bomfaierul și securea sau toporul, despre sistemul antigrindină, despre care a spus că este insuficient, dar tot mai extins de la un an la altul, despre necesitatea cercetării pentru prevenirea apariției unor boli, despre măsurile luate împotriva animalelor sălbatice, despre care a afirmat că „nu poate alege între om și animal”, despre unele prevederi din codul de bune practici, în opinia ministrului, care „te lovesc în moalele capului” și care trebuie eliminate cu „forța justificării”, dar și despre neonicotinoide și neputința de a găsi un înlocuitor pentru a combate dăunătorii.

„N-avem soluție pentru acest moment, dar nu înlocuiesc Antinevralgicul, dacă nu-l am pe al doilea; rămân cu Antinevralgicul, dacă n-am altă soluție. (…) Ne aflăm în fața unei neputințe chimice, de care trebuie să răspundem. De aceea, am dat și, din nefericire, dacă nu se vor găsi alte soluții, vom fi nevoiți să folosim în continuare neonicotinoidele”, a adăugat Daea.

În luna martie a.c., Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie. Studiul a analizat trei tipuri de neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam – a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

În cadrul conferinței au mai luat cuvântul secretarul general ELO, Thierry d´Escaille, dar și directorul general Bayer România, Pascal Cassecuelle, ambii încercând să vorbească în limba română cât mai corect.