Ialomița: Zeci de hectare de vegetaţie uscată ard pe teritoriul județului
Zeci de hectare de vegetaţie uscată ard pe teritoriul județului Ialomița în fiecare lună
În ultima perioadă, lipsa constantă a precipitaţiilor şi nerespectarea măsurilor de prevenire au condus la creşterea semnificativă a incendiilor la vegetaţia uscată și culturi agricole, întreținute adesea și de vântul puternic.
Dacă în prima parte a anului 2017, am înregistrat aproximativ 100 de incendii de vegetaţie uscată, în numai două luni, în august și septembrie, am fost solicitați să intervenim la alte peste 100 incendii de vegetație uscată și gunoi menajer, gropi de gunoi, miriște și chiar lanuri de cereale. Iar ele continuă și luna aceasta.
Reamintim că arderea vegetației uscate provoacă multe efecte negative solului. În primul rând, odată cu arderea resturilor vegetale, se distruge şi microfauna folositoare de la suprafaţa solului. Un alt efect negativ datorat arderilor îl reprezintă evaporarea apei din stratul superior al solului, iar prin crăpăturile rezultate se va pierde de asemenea şi apa din adâncime.
În plus, aceste focuri, lăsate nesupravegheate și scăpate de sub control, necesită eforturi considerabile din partea echipelor noastre de intervenție, precum și alocarea de resurse umane și materiale permanent pentru acest tip de incendii. Din păcate, aceasta este cea mai întâlnită practică în activităţile de igienizare a terenurilor și, tragem un semnal de alarmă că, prezența noastră permanentă pe terenurile județului pentru stingerea acestor incendii, poate determina scăderea timpului de intervenție la alte tipuri de situații de urgență, în care oameni, animale, și bunuri pot fi puse în pericol.
***
Pentru evitarea producerii arderilor necontrolate, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”B.Catargiu” al județului Ialomița recomandă respectarea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor:
1. Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi miriştilor se efectuează numai pe baza permisului de lucru cu foc, emis prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, în locurile special amenajate, după ce a fost informat în prealabil serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă;
2. La arderea miriştilor:
a) parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate;
b) izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate;
c) asigurarea, până la finalizarea arderii, a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii;
d) asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare, iar în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire;
3. La arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale:
a) executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
b) curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;
c) supravegherea permanentă a arderii;
d) stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
4. Arderea se va realiza numai pe timp de zi, în condiţii meteorologice fără vânt;
5. Primarii sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa cetăţenilor prevederile generale şi specifice ce trebuie să fie respectate când execută arderi de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale şi, totodată, să urmărească aplicarea acestora;
6. În pădure, fumatul şi focul deschis sunt strict interzise, cu excepţia locurilor special amenajate în acest sens;
Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, se sancţionează contravenţional!