„Dezordonanțele” și protestele
Să începem cu măsurile luate de Executiv: măriri de salarii, pensii, gratuități pe mijloacele de transport pentru studenți, eliminări de taxe, zile libere prelungite pentru bugetari, sprijin pentru producătorii de tomate, programul pilot pentru alimentația elevilor și multe altele, date parcă la foc automat.
O grabă care te determina să te întrebi… ok, ce urmăresc? De la ce anume vor să îți distragă atenția? Chiar dacă măsurile erau trecute în programul de guvernare. Iar la scurt timp s-a și aflat. Era vorba despre proiectele de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și pentru grațierea unor pedepse, care se voiau trecute prin intermediul a două ordonanțe de urgență ale Guvernului. La început, mulți dintre noi nu am fost prea interesați de subiect, luați de valul altor probleme.
Au început protestele în București, iar pe 22 ianuarie mi-a atras atenția prezența președintelui țării în mijlocul protestatarilor timp de câteva minute. De ce, totuși? Ce urmărea și președintele? Au urmat luări de poziție, în special ale DNA, cu referiri la schimbările pe care le vor produce ordonanțele, urmate de ale președintelui Klaus Iohannis.
Zi de zi, la proteste veneau din ce în ce mai mulți oameni. Mulți erau acuzați că nu au citit ordonanțele, că nu știu de ce se află în Piață, și că sunt manipulați de opoziție și de diverse forțe oculte, care vor să ne destabilizeze țara.
La solicitarea societății civile, a jurnaliștilor, a unor ONG-uri, a existat o așa-zisă dezbatere pe ordonanțe, cu „altă întrebare” la Ministerul Justiției, iar după multe bâlbe, aroganță și o lipsă crasă de comunicare și de transparență, grațierea a fost trimisă la Parlament, iar ordonanța de modificare a CP și CPP, în ciuda asigurărilor că propunerile făcute la dezbatere vor fi luate în seamă, unele prevederi ale acesteia urmând să fie modificate sau eliminate, și că nu curând va fi adoptată, marți, 31 ianuarie, seara, fără a fi trecută pe ordinea de zi a ședinței de guvern, Ordonanța privind modificarea și completarea Legii privind Codul Penal și Codul de Procedură Penală a fost adoptată.
A urmat o nebunie. Publicarea în Monitorul Oficial, după miezul nopții, a provocat și mai multă tensiune. Oamenii s-au simțit trădați. Au simțit că această grabă ascunde cu siguranță ceva odios. Așa că au ieșit din case și au scandat cât i-a ținut gura. Miercuri au fost din nou proteste, atât la București cât și în țară, iar joi, 2 februarie, protestele au escaladat, din cauza unor „agitatori” care au aruncat cu petarde în jandarmi, creându-se haos. Însă, de vineri și până duminică, chiar dacă se aștepta ca numărul protestatarilor să scadă, la proteste au venit și mai mulți. Din diverse medii. Ba chiar au ieșit și „introvertiții”. Protestele s-au desfășurat într-o atmosferă de calm, oamenii solicitând guvernului abrogarea Ordonanței, respect față de oameni și mai multă transparență în luarea deciziilor. În aceste zile s-a pus multă presiune pe guvern, atât din țară cât și din afara ei, astfel că duminică, 5 februarie, în cadrul ședinței de Guvern, s-a aprobat proiectul de Ordonanță de Urgență pentru abrogarea Ordonanţei nr.13/2017. Duminică seara, însă, protestul a continuat, având o altă dimensiune, o altă atmosferă, o altă stare de spirit.
În tot acest timp, însă, s-au produs rupturi între generații, între familii, prieteni, cunoștințe, cu puncte de vedere diferite. S-au creat manipulări grosolane, s-au adresat cuvinte greu de reprodus, amenințări și acuzații care mai de care. Simțindu-se nedreptățiți și riscând ca partidul să piardă prin prezența manifestanților în Piața Victoriei, nemaisuportând presiunea, susținătorii PSD au organizat la Palatul Cotroceni contramanifestații, în care îi cereau președintelui să plece, pentru că a instigat lumea la proteste, afirmându-și totodată sprijinul pentru Guvernul Grindeanu.
Marți, 7 februarie, președintele Klaus Iohannis a avut un discurs în Parlament, în care a ținut să precizeze faptul că abrogarea ordonanței și demisia unui ministru este prea puțin, însă alegerile anticipate ar fi prea mult. Acesta a catalogat strategia PSD și a guvernului Grindeanu din ultima perioadă una „tip kamikaze”, care a intrat în coliziune cu o parte însemnată a societății românești. Acesta a adus în discuție și faptul că va continua procedurile pentru organizarea unui referendum. Se vor potoli protestele? Vom vedea…
Și Slobozia a protestat – cu 30, 50, 100, 150, 200 de oameni
În mica noastră localitate, lucrurile au fost un pic diferite. „Dezordonanțele” nu au produs la început mișcări de stradă. Ușor, ușor, însă, în fiecare zi, protestatarii apăreau, iar numărul lor creștea. Printre ei s-au aflat și câțiva liberali, în mare parte consilieri municipali. Însă au fost și mulți oameni neafiliați politic, tineri liceeni, părinți cu copii.
În toiul protestelor, PSD Ialomița primea o lovitură neașteptată sub centură. Un tânăr consilier județean își anunța demisia pe facebook, printr-un mesaj dur adresat conducerii.
„Mă numesc Mihai Gore, consilier județean al județului Ialomița. Am intrat în acest partid și am acceptat propunerea de a fi consilier județean, doar din dorința de a ajuta românii. Am avut speranțe mari, însă eu sunt un om corect și nu pot accepta oroarea care a avut loc.
Pentru aceasta, eu nu pot face parte din această organizație condusă de corupți.
În momentul de față sunt în SUA în interes de serviciu și mă doare foarte tare că nu pot ieși în stradă alături de voi. Sper să dau un exemplu pentru toate persoanele corecte care fac parte din această organizație și fiecare din voi să ia atitudine”…
Urziceni-ul, vedetă!
Vineri seara, s-a înregistrat o premieră la Urziceni: primul protest anti-guvernamental din istoria orașului. Cel puțin așa au titrat televiziunile și site-urile de știri naționale. Circa 200 de oameni au mărșăluit prin oraș, însoțiți de jandarmi, cerând abrogarea OUG de modificare a Codului Penal.
Proteste au fost și la Țăndărei, timp de două zile. Asta într-un județ de social-democrați.
În concluzie, ar trebui ca guvernanții, atât de la nivel local cât și național, să înceteze cu aroganța, cu ascunzișurile, să nu mai stigmatizeze alte persoane care nu sunt de acord cu ei, să fie corecți, transparenți în luarea deciziilor și să dovedească buna credință în ceea ce fac. Altfel, poate fi mai rău decât ceea ce am văzut. Pentru că niciun partid nu a reușit să strângă vreodată atâta lume în stradă. Și nu au ieșit toți cei care gândeau la fel! Semnalul a fost dat, așa că atenție!