Cel de-al XVI-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (AIMA), cu tema „Pâinea şi Vinul – corespondenţe istorice, etnologice, tehnologice şi culturale”, a reunit, la Slobozia, specialişti din 13 ţări, SUA, Canada, Franţa, Croaţia, Polonia, Estonia, Japonia, Germania, Republica Moldova, Serbia, România şi Bulgaria.

Recepția oficială a avut loc luni dimineață, la Muzeul Național al Agriculturii. Participanții au putut vizita muzeul, având ocazia să vadă, unii pentru prima dată, diverse utilaje folosite de români la producerea pâinii și a vinului, locomobilul – mașină cu motor cu aburi, care punea în funcțiune o batoză – mașină de treierat cereale, mai multe țesturi – cuptoare mobile în care s-au copt pâini-, produse de panificație de diferite mărimi și forme, folosite atât la sărbători cât și în cultul morților, diverse sortimente de vin, teascuri pentru extragerea mustului prin presarea strugurilor, dar și alte obiecte deținute de MNA.

Americani, japonezi, francezi, polonezi sau nemți, toți erau interesați de tradițiile noastre, de utilajele pe care românii le foloseau în trecut, unele și acum funcționale, de pâinea caldă scoasă din țest sau de pe vatră, de plăcinta noastră sau de mustul tocmai ieșit din teasc.

După câteva ore, timp în care fiecare artefact expus în muzeu a fost privit și fotografiat, participanții s-au arătat interesați de Biserica de lemn „Poiana”, amplasată în parcul MNA. Am văzut cum tradițiile noastre din străbuni erau necunoscute pentru mulți dintre vizitatorii străini, ghizii fiind asaltați de întrebări dintre cele mai diverse.

Deși mai aveau multe, multe de văzut, participanții au trebuit să se deplaseze la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” unde avea loc ceremonia de deschidere.Cam de aici s-a rupt filmul. Ușor, ușor, imaginea idilică a început să se transforme într-una dezagreabilă, plictisitoare și, pe alocuri, cu semne de întrebare.

Discursurile susținute de participanții din străinătate le-au dat bătăi de cap translatorilor, traducând „din doi în doi”, uneori greșind numele persoanelor, ba chiar al congresului, confundându-l cu un… concurs… Dar să le acordăm un pic de credit, nu? Este un eveniment de anvergură și este normal să existe și mici disfuncționalități.

Trecând peste toate aceste mici inconveniente de pe plaiurile noastre, putem spune totuși că reprezentanții delegațiilor din străinătate nu s-au arătat deranjați de foarte multe lucruri, ba din contră, au mulțumit atât organizatorilor pentru primire, pentru organizare cât și …vremii.

În discursul său, reprezentantul Poloniei, Jan Mackowiak, și-a manifestat speranța că tradiția congresului AIMA va fi dusă mai departe, afirmând că existența lor este și va mai fi dependentă de agricultură.

„Este vocația și misiunea noastră comună să-i facem pe oameni conștienți de tot ceea ce ține și se întâmplă în agricultură. (…)”, spunea acesta.

De asemenea, președintele Consiliului Județean Ialomița, Silvian Ciupercă, spunea că evenimentul organizat la Slobozia este „un prezent provocator, o datorie pentru toți cei care năzuiesc ca ceea ce a fost valoare și creație cândva, să existe ca îndemn pentru valoare și creație astăzi”.

„Evenimentul la care participanți, cu o istorie de 16 ediții, este un prezent provocator: apropierea a două lumi – a ocupațiilor tradiționale a agriculturii, lumea ocupațiilor de altădată, a practicilor și a tehnologiilor de altădată și lumea modernă, lumea care este la fel de sensibilă ca și în trecut asupra mijloacelor și modului în care se produc valori materiale, hrană, dar și spirituale.

Menirea Congresului este să apropie cele două lumi. Iar muzeele de agricultură din lume reușesc să stârnească atenția asupra apropierii acestor lumi și să contruiască împreună o atitudine și un comportament responsabil față de sănătatea pământului, a oamenilor și față de nevoia de a educa prin cele mai eficiente mijloace de educare pe care lumea le-a născocit. A-i apropia pe oamenii de astăzi de ceea ce există în muzeele de agricultură din lume, ca mărturie a tehnologiilor folosite, a obiceiurilor practicate, a produselor realizate prin anumite mijloace, reprezintă o datorie pentru toți cei care năzuiesc ca ceea ce a fost valoare și creație cândva să existe ca îndemn pentru valoare și creație astăzi”, a afirmat Silvian Ciupercă.

Programul Congresului care se desfășoară până pe 10 septembrie cuprinde comunicări științifice, conferințe tematice, filme documentare, ateliere demonstrative, work-shop-uri, vizite la muzee, expoziții tematice, la rezervații arheologice, podgorii-crame, mănăstiri, biserici-monument, brutării, rezervații ale biosferei, ferme agricole, urmând a fi susținute și spectacole folclorice.

În cea de-a doua zi a congresului a fost susținută sesiunea plenară, pe secțiuni, apoi Adunarea Generală AIMA, în cadrul căreia au avut loc dezbateri privind trecutul, misiunea și proiectele de viitor ale Asociației, alegerea ţării care va organiza următorul Congres, dar și alegerea și desemnarea unui nou președinte și a membrilor în prezidiu.

De asemenea, au fost vizitate mânăstirea din Slobozia, Muzeul Județean Ialomița, dar și Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Slobozia.

Miercuri, 7 septembrie, au avut loc lucrări pe ateliere și vizite la situl arheologic „Târgul de Floci” de la Giurgeni, dar și la ferma Agrofam Holding Fetești.

În cadrul evenimentului a fost inclus și un tur post-congres, participanții plecând joi în județul Buzău unde vor vizita cramele Săhăteni și Budureasca și degusta vinuri la crama Basilescu, în aceeași zi plecându-se spre Tulcea unde vor vizita mănăstirea Saon.

   Vineri, 9 septembrie, participanții vor face o plimbare cu vaporul în Delta Dunării, iar la întoarcerea spre București vor vizita o brutărie din Țăndărei și o moară la Andrășești.

„Dorim integrarea MNA în cele mai importante circuite naționale și internaționale de turism. (…) De asemenea, o așteptare o avem legată de publicul din Ialomița. Dorim ca publicul din Ialomița să găsească în această instituție ocazia de a participa nu doar la anumite expoziții, ci poate de a organiza împreună cu Muzeul diverse activități de promovare a unor teme culturale, a unor preocupări pe care le au. O altă așteptare este legată de administrația centrală. (…) Așteptăm ca instituțiile statului să sprijine și să contribuie la asemenea evenimente care sunt de importanță națională nu doar locală”, spunea președintele C.J. Ialomița, Silvian Ciupercă, în cadrul unei conferințe de presă.

Organizatorii susțin că, față de edițiile precedente ale congresului, numărul participanților este mult mai mare și speră ca în acest context să promoveze instituția la nivel internațional, să prezinte patrimoniul acesteia, cât și realizarea unei bune relații de colaborare în viitor cu toți participanții. Dacă Congresul va avea ecoul așteptat, vom vedea. Cu siguranță, însă, participanții îl vor ține minte și vor avea ce povesti. Organizarea Congresului din perioada 5 – 10 septembrie a costat 80.000 de lei, doar 30.000 de lei afectând bugetul C.J. și al MNA, restul fondurilor fiind obținute din sponsorizări.