Gestionarea siguranței rutiere. Reguli mai clare pentru auditul și inspecția de siguranță rutieră
După producerea unui accident rutier, în urma căruia au fost pierderi de vieți omenești, organele de poliție care anchetează cazul vor notifica ARR, care va realiza o inspecție finalizată cu un raport ce va putea conține o serie de recomandări – măsuri corective ce urmează să fie realizate de administratorii drumurilor. În cazul în care administratorii drumurilor publice nu vor realiza aceste lucrări pentru a remedia deficiențele constatate la inspecția de siguranță rutieră, în termenele stabilite, vor fi sancționați cu amendă în raport de gravitatea faptei, între 1.000 lei și 100.000 de lei, potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate de Guvern, ieri, 16 iunie.
Gestionarea siguranței rutiere. Reguli mai clare pentru auditul și inspecția de siguranță rutieră
Modificarea și aplicarea Legii 265/2008 reprezintă unul din obiectivele majore pentru reducerea numărului accidentelor de circulație rutieră. Aplicarea corespunzătoare a Auditului de Siguranță Rutieră poate scădea numărul accidentelor rutiere cu până la 60%, conform studiilor realizate la nivel internațional.
Prin Ordonanța de Urgență adoptată ieri, 16 iunie 2016, se corectează, clarifică și în același timp se simplifică textul legii, astfel:
- Auditul nu se va mai realiza decât pe autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale, drumuri județene, străzi de categoria I și a II-a, fără străzi de categorii inferioare și drumuri comunale, care prezintă un risc mai scăzut de producere a accidentelor rutiere. Astfel, prevederile legii se aliniază cu cele ale directivelor europene, precum și cu cele ale practicii europene in materie.
- Se definește în mod clar pentru ce fel de proiecte este necesar auditul de siguranță rutieră. „Modificarea substanțială – orice modernizarea sau reabilitare care impune schimbarea elementelor geometrice ale drumului, după cum urmează: plan de situație (…), profil longitudinal (…), profil transversal (…), precum și orice schimbare adusă proiectului de reglementare a circulatiei prin marcaje si indicatoare”. Astfel, pentru proiectele de reabilitare ce nu presupun modificări ale elementelor geometrice, cât și pentru asfaltări, nu este nevoie de audit de siguranță rutieră.
- S-au corectat de asemenea și prevederile referitoare la condițiile ce trebuie îndeplinite pentru specialiștii ce doresc să fie acreditați ca auditori de siguranță rutieră, conform legislației în vigoare.
- S-a renunțat la termenii de inspector de siguranță rutieră și evaluator de impact asupra siguranței rutiere, care nu există în alte țări. Conform noii Ordonanțe, auditorul poate face audit, inspecție, respectiv evaluare de impact, conform cu Directiva Europeană.
- S-au corectat de asemenea fazele în care trebuie realizat auditul. Înainte se făcea referire la proiect preliminar și proiect detaliat, care nu erau conforme cu HG28/2008 (Studiu de fezabilitate, respectiv Proiect Tehnic și Detalii de Execuție).
- Investitorul are obligaţia de a întreprinde demersurile necesare pentru a asigura respectarea recomandărilor conţinute în rapoartele de audit. Nerespectarea, fara justificări scrise a recomandărilor din raportul de audit constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei, aplicata beneficiarului auditului.
- Desemnarea auditorilor de siguranţă rutieră pentru efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere/auditului de siguranţă rutieră se face cu respectarea condițiilor legale privind conflictul de interese sau incompatibilitatea auditorului, a principiului transparenței și al tratamentului egal, precum şi a criteriului desemnării echitabile a auditorilor de siguranţă rutieră, asigurându-se un grad nediscriminatoriu de încărcare a acestora într-un an calendaristic.
- Proiectul de act normativ aduce o serie de corecții și/sau completări cu privire la termenii tehnici și terminologia de specialitate cu scopul eliminării oricăror posibile confuzii.
- Se elimină criteriul geografic pentru desemnarea unui auditor de siguranță rutieră, criteriu care introduce posibile bariere și discriminări în accesul la exercitarea la profesiei de auditor, contrar prevederilor Directivei 2006/123/CE.
- Autoritatea Rutieră Română își asumă că, în caz de accident rutier grav, va realiza în mod gratuit, la notificarea în decurs de maxim 15 zile a Poliției Rutiere, o Inspecție de Siguranță Rutieră Suplimentară, cu scopul identificării eventualelor cauze legate de infrastructură, care au favorizat sau cauzat producerea accidentului. Această inspecție va fi realizată prin echipe formate din personalul de specialitate angajat in cadrul Autorităţii Rutiere Române – ARR, cel puțin unul dintre membrii echipei fiind atestat ca auditor de siguranță rutieră.
Exemplu: Practic, după producerea unui accident rutier în urma căruia au fost pierderi de vieți omenești, organele de poliție care anchetează cazul notifică ARR cu privire la accident în termen de 15 zile. ARR va realiza inspecția, finalizată cu un raport care va putea conține o serie de recomandări. Aceste recomandări pot viza măsuri corective ce urmează să fie realizate etapizat de către administratorii drumurilor, precum: eliminarea sau protejarea obstacolelor fixe de la marginea drumului, reducerea limitelor de viteză și intensificarea controlului vitezei la nivel local, îmbunătățirea vizibilității în diferite condiții meteo și de luminozitate, îmbunătățirea aderenței/rugozității suprafeței de rulare a drumului, etc. Prin Ordin al ministrului Transporturilor vor fi stabilite normative privind setul de măsuri care pot fi dispuse de raportul de inspecție de siguranță rutieră, prin lucrări de intervenții generate executate de administratorul drumului, precum și termenele de punere în executare a acestora. În cazul în care administratorii drumurilor publice nu vor realiza aceste lucrări pentru a remedia deficiențele constatate la inspecția de siguranță rutieră, în termenele stabilite, vor fi sancționați cu amendă în raport de gravitatea faptei, între 1.000 lei și 100.000 de lei, potrivit Ordonanței de Urgență adoptate astăzi.
Măsurile au fost adoptate de Guvern în condițiile în care România are cel mai mare număr de decese în urma accidentelor rutiere din Uniunea Europeană.
În perioada următoare va fi adoptată și Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2016-2020, care deja s-a aflat în dezbatere publică. România este printre puținele țări din UE care nu deține încă o astfel de strategie.