Ialomița: Ignoranță, prostie și hoție. Sit arheologic distrus cu excavatorul
Sute de tone de pământ din situl arheologic Piscul Crăsani, cărat pentru lucrări la pod.
Județul Ialomița are nenumărate monumente istorice și situri arheologice. Unul dintre cele mai vechi situri cunoscute în istoria noastră, a ialomițenilor, este Piscul Crăsani, o bijuterie istorică situată în comuna Balaciu, satul Crăsanii de Jos. Acolo, în cetatea getică ridicată, se pare, de regele Dromichete, au fost descoperite multe obiecte, însă piesa de rezistență este, până în prezent, ritonul, un obiect de cult aflat între piesele de tezaur din România.
Ritonul este un vas conic de metal sau de lut, curbat ca un corn de vită, cu vârful modelat în forma unui cap de animal, folosit pentru libații sacre și petreceri.
O parte a acestui loc plin de istorie, nedescoperit în totalitate, a fost distrusă, ireversibil, de niște ignoranți, care au văzut în Piscul Crăsani doar un loc bun de unde se poate lua pământ galben. În numai o săptămână, sute de tone de pământ au fost excavate pentru a fi întrebuințate la consolidarea podului peste râul Ialomița…
„Zona este foarte importantă, acolo este o așezare de tip davă, cu cele trei mameloane. Acolo s-a descoperit altarul de cult, o zonă de incintă unde preoții geți făceau acest ritual, și este întărită de descoperirea ritonului, aflat în piesele de tezaur din România – împrumutat din primăvara Muzeului Național de Istorie”, spunea arheologul Matei Gheorghe.
Însă, o zonă care nu fusese încă cercetată la Piscul Crăsani a fost distrusă din ignoranța autorităților locale, care nu știu ce comori au în propria ogradă. Există un dosar penal în cauză.
„ (…) Arheologul Ion Cernău de la Muzeul Județean, la finele sesiunii arheologice din Piscul Crăsani, a colindat tot perimetrul acestui sit și a observat, în latura nord-vestică, o intervenție prin excavație mecanică. Este vorba despre o lungime, care a fost determinată ulterior prin cercetările criminalistice, de aproximativ 70 de metri, pe o adâncime având pe cea mai mare rază a arcului de cerc, 18 – 19 metri și o înălțime de 20 metri. Este vorba despre sute de tone de pământ excavat cu un excavator de calibru mare. Pământ care a fost întrebuințat la consolidarea podului peste râul Ialomița, care face legătura dintre Balaciu și Crăsani și în continuare pe drumul care merge spre Rași și Lehliu.
Această consolidare a fost făcută pe o lungime de 40 de metri. Din spusele localnicilor, săpăturile s-au făcut într-o perioadă extrem de scurtă, în jur de 7 zile, de o firmă din Ploiești. Există un dosar penal în cauză. Nu cunoaștem mai multe date. Știm doar că vina este aruncată de la primărie la constructor și viceversa.
Ținem pe această cale să tragem un semnal de alarmă și celorlalți proprietari să nu mai intervină asupra acestor monumente. Zona nu a fost cercetată, însă cu ocazia cercetărilor criminalistice s-au descoperit fragmente mai mari sau mai mici din ceramică getică, iar arheologul a descoperit un mare fragment dintr-o oală din ceramică care ulterior a trebuit scoasă dintr-un bulgăre mare de pământ.
De cinci ani arheologii se duc la primărie să arate autorizația, deci primăria știa că acolo este sit arheologic. Problematica de acolo este ireversibilă, iar daunele incomensurabile. Pământul care interesează arheologii este de maxim un metru. Însă, sub acesta se află un lut galben, care a trebuit…”, spunea și Jean Cheptea, purtătorul de cuvânt al Direcției pentru Cultură Ialomița.
Intervenții neautorizate asupra monumentelor istorice au mai fost făcute de-a lungul timpului, exemple fiind biserica din Maia, Casa Ion Manolescu (Bărcănești – proprietate privată), însă nu atât de grave.Vom vedea cine va fi tras la răspundere pentru daunele produse aici, la Piscul Crăsani.