Cristina Pocora (PNL): Prin legea inițiată de noi și adoptată, nu doar cei peste 800.000 de români care au contractat credite cu ipotecă vor fi mai protejați în fața băncilor ci această lege va obliga sistemul bancar să trateze clientul cu respect, ca partener egal și nu ca pe un subordonat!
Cristina Pocora (PNL): Prin legea inițiată de noi și adoptată, nu doar cei peste 800.000 de români care au contractat credite cu ipotecă vor fi mai protejați în fața băncilor ci această lege va obliga sistemul bancar să trateze clientul cu respect, ca partener egal și nu ca pe un subordonat!
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 25 noiembrie 2015, proiectul de Lege privind darea în plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, proiect pe care l-am inițiat alături de alți colegi parlamentari.
De prevederile acestei legi vor beneficia peste 800.000 de români care au contractat credite cu ipotecă și care vor avea astfel la îndemână un instrument pentru ieșirea din impas ca urmare a imposibilității achitării ratelor de la bancă. Un efect al acestei legi va fi acela că va permite clienților să își negocieze, într-o primă fază, mult mai ușor condițiile de rambursare a creditului făra a fi nevoie să se ajungă neaparat la darea în plată a imobilului. În acest fel, băncile vor deveni mai flexibile, pentru că scopul lor final ar trebui să fie recuperarea creanței și nu creșterea portofoliului de credite neperformante.
ü Această lege introduce echilibrul si echitatea pe piața românească a creditelor, care este dominată de dictatura băncilor în relația cu clienții lor, ceea ce provoacă mari nedreptăți și dezechilibre.
ü Prin aplicarea acestei legi, riscul se împarte între creditor și debitor, așa cum este și normal într-o relație contractuală onestă. Cele care au stabilit valoarea şi au evaluat imobilele au fost băncile, de aceea ele trebuie să împartă riscul cu oamenii.
ü Acest proiect de lege este atât în favoarea persoanelor fizice, cât si în favoarea bancilor. A persoanelor fizice, pentru ca se elibereaza rapid de aceasta datorie, iar în favoarea bancilor este pentru ca bancile pot introduce rapid în circuitul civil aceste imobile, fara sa mai fie nevoie sa constituie provizioane pentru sumele respective.
ü În incercarea de a manipula opinia publică în legătură cu efectele acestei legi, băncile prin formatorii lor de opinie au încercat să acrediteze ideea că această lege va duce la scumpirea creditelor și la blocarea creditării pentru populație, precum și la transformarea băncilor în agenții imobiliare. Nimic mai fals! Atunci când au efectuat analizele de risc în legătură cu acordarea sau nu a unui credit către o persoană fizică, băncile si-au luat toate măsurile de siguranță, analizând inclusiv posibilitatea ca acel credit să nu poată fi rambursat de către debitor. Altfel, cum se explică faptul că băncile își permit să vândă credite neperformante la 10 -20% din valoarea lor si să piardă astfel 90- 80 %.
ü Băncile sunt deja agenții imobilare. Fie că fac acest lucru în mod direct, fie că îl fac prin intermediul unui SPV (vehicul financiar special), băncile preiau în contul creantelor imobile de mai bine de 5 ani, iar aceste imobile sunt supuse unei continue degradări fizice și morale, in loc ca să fie puse pe piată.
ü Această lege nu contine prevederi neconstituționale așa cum declară reprezentanții sistemului bancar. Legea nu este retroactivă. Un credit în derulare este un credit care nu-şi epuizează efectele, ci, dimpotrivă, timp de 25-30 de ani – perioada pentru care a fost contractat – îşi exercită efectele lunar. A aplica o astfel de lege unui credit în derulare nu înseamnă că vorbim despre principiul retroactivităţii, ci despre principiul efectivităţii legii. Potrivit unei decizii emise de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în baza Directivei 2008/48, proiectul privind darea în plată ar putea fi aplicat şi contractelor de credit în derulare, contrar a ceea ce afirmă bancherii.
ü Legea nu încalcă directivele europene în materie de creditare. În cuprinsul Directivei 2014/17/UE care modifică Directivele 2008/48/CE și 2013/36/UE există prevederi clare prin care se acordă libertate de legiferare statelor în acest domeniu. Directiva nu este restrictivă așa cum încearcă reprezentanții băncilor să prezinte public situația. Referitor la executarea silită a creditelor imobiliare, Directiva statuează faptul că statele member adoptă măsuri de încurajare a creditorilor să exercite indulgență rezonabilă înainte de inițierea procedurii. Darea în plată este în total acord cu aceste recomandări din Directivă.
ü Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție dreptul la locuința familială, dreptul la demnitate umană sunt drepturi ale omului care primează față de dreptul de proprietate asupra creanțeipe care creditorul sau colectorul de creanțe ar putea să o pretindă. Speța Kušionová este grăitoare în acest sens. Dacă creditorul urmăritor, colectorul de creanțe sau cumpărătorul la licitație sunt speculatori, încercând să facă profit din starea de dependență și din drama debitorilor, atunci executarea silită și evacuarea din locuință nu sunt rezonabile și nici echitabile și, deci, nu se respectă condiția proporționalității, norma internă care o încalcă fiind înlăturată de la aplicare.
ü Teza Consiliului Investitorilor Străini conform căreia aplicarea acestei legi va avea impact negativ asupra pieței imobiliare și a sectorului construcțiilor de locuințe este una falsă. Prin darea în plată un bun imobil eate reintrodus în circuitul civil, iar debitorul este astfel eliberat de povara creanței. Scăpat de această povară cetățeanul se poate gândi la achiziționarea unei alte locuință sau la închirierea uneia. Deci, efectul este unul benefic pentru piață, existând mai multă cerere de locuințe.
Acestea au reprezentat o parte dintre argumentele pe care le-am folosit în dezbaterea pe marginea acestei legi. Proiectul de lege merge la promulgare și va intra în vigoare in 15 zile de la publcarea în Monitorul Oficial.