Duminică, 18 octombrie, în comuna Bordușani, județul Ialomița, a avut loc o amplă manifestare organizată de Comunitatea Rușilor-Lipoveni din România (CRLR), pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, lingvistice şi culturale a acestei etnii.

De sute de ani, datorită specificităţii zonei, una din ocupaţiile de bază a locuitorilor a fost pescuitul, care, şi în prezent, se mai practică prin metode tradiţionale. Tradiția pescuitului, transmisă din generație în generație, din tată în fiu, nu numai că au asigurat traiul de zi cu zi a familiilor de ruși lipoveni dar au păstrat şi au conservat unicitatea specifică a zonei, în ciuda problemelor şi vicisitudinilor vieții.

Evenimentul, deschis de o masă rotundă cu tema „Tradiții și obiceiuri dunărene la rușii lipoveni”, s-a dorit a fi un demers în vederea promovării diversităţii în spaţiul multicultural și de promovare a tehnicilor tradiționale de pescuit. După masa rotundă, a urmat parada ansamblurilor CRLR, pe parcursul căreia participanții și-au etalat costumele populare, extrem de frumoase, dar și cântecele și dansurile. Spectacolul care a urmat, deschis de Silviu Feodor, directorul executiv al comunității rușilor lipoveni din România și primarul comunei Bordușani, Constantin Nica, a fost unul de excepție, fiind organizat pentru prima dată în localitate.

„Moșii și strămoșii noștri, părinții noștri au fost pescari. Datorită acestui fluviu binecuvântat de Dumnezeu, noi ne-am putut hrăni familiile și am putut să comunicăm. De aceea noi am avut o masă rotundă cu această temă. Au fost invitați reprezentanți ai tuturor comunităților locale din Dobrogea, aparținând rușilor-lipoveni din România, profesori de limbă rusă maternă, invitați speciali de la Ambasada Federației Ruse, precum și pescari în vârstă, veterani, dar și pescari care în prezent se ocupă cu această meserie.

Avem un pescar de la Mila 23, în vârstă de 82 de ani, care ne-a povestit lucruri foarte interesante din viața lui de pescar (…). Domnul deputat Miron Ignat, care este și președintele comunității noastre, a accentuat și câteva aspecte care țin de problemele cu care se confruntă pescarii noștri, legate și de legislația pescuitului care este mereu în schimbare, îndeosebi în Delta Dunării. Regretăm foarte mult acest nemilos pescuit cu curent electric, care distruge fauna acvatică, nu suntem de acord cu braconajul, și vedem că producția de pește a scăzut drastic față de anii ´80.

Pescuitul tradițional se păstrează la noi, este practicat cu bărci cu motor acum față de bărcile cu vâsle, însă, în ciuda dotărilor tehnice, peștele este din ce în ce mai puțin. Pentru noi contează foarte mult această meserie pe care strămoșii și părinții noștri au avut-o. Noi am păstrat foarte multe obiecte vechi de pescuit, setci, vintere, chiar și bărci și vâsle și avem un muzeu foarte frumos la Mahmudia. Prin aceste întâlniri reușim să unim comunitățile noastre locale și ne bucurăm de această minunată zi de toamnă, după atâtea zile de frig și ploaie.

La Bordușani, noi avem o comunitate mică în comparație cu Sarichioi, Jurilovca, Slava Cercheză, Tulcea, Carcaliu, Brăila, însă nu neimportantă. Am ales acest loc pentru că vrem cumva să impulsionăm atmosfera, să reunim un pic etnicii noștri. Este adevărat că în ultima perioadă nu am făcut astfel de acțiuni aici, dar după cum observ s-a strâns foarte multă lume.

Avem invitate ansambluri din Bordușani, din Slava Cercheză, Mahmudia, Ghindărești, Constanța, București, dar și din comuna Focuri, județul Iași. Este o bucurie pentru noi că am primit de la generațiile predecesoare aceste comori ale tradițiilor noastre, ale obiceiurilor noastre și ne bucurăm pentru acest deosebit și pitoresc meleag, care este al României. Cum a spus Părintele Cleopa, nu întâmplător România și Rusia încep cu litera R, de la Rai”, ne-a declarat Silviu Feodor, directorul executiv al comunității rușilor lipoveni din România.

La ultimul recensământ din 2012, în jur de 30.000 de etnici s-au declarat ruși sau ruși-lipoveni, iar în comuna Bordușani trăiesc peste 40 de familii de ruși-lipoveni. În localitate există o biserică de rit vechi a rușilor lipoveni, o casă de cultură, singurele din județ care aparțin acestei etnii.