Președintele PNL, Klaus Iohannis, a avut luni, 25 august, la Slobozia, o întâlnire cu „efectivul de partid” al Alianței Creștin Liberale. Mai precis, cu membri ai Delegației Permanente a PNL Ialomița și ai Consiliului de Coordonare al PDL Ialomița. Alături de candidatul ACL la președinția României, s-au aflat Mihai Răzvan Ungureanu, Ludovic Orban, Răducu Filipescu, Renate Weber, Mircea Cazan și Cristina Pocora.

Întâlnirea a fost oarecum atipică, între foști adversari politici, care multă vreme s-au contrat puternic, făcându-și viața amară. Acum, uniți într-o sală, „în cuget și-n simțiri”, fiecare a încercat să-și accepte „vecinul de scaun”, decizia politică luată la centru, să „întoarcă armele” în altă direcție, totul pentru a câștiga alegerile prezidențiale. Pentru că așa-i în politică. Dacă liberalii au un motiv bine întemeiat și un candidat „de-al lor”, PDL a fost nevoit să-l accepte pe Iohannis drept candidat comun, chiar dacă PDL pare, în această formulă, un fel de „mână stângă” cu care PNL se scarpină în urechea dreaptă. Dar unora din PDL le convine așa, mai ales după ce actualul președinte i-a renegat, spunându-le într-o seară „Adio, PDL”. Acum, democrat-liberalii par să aibă din nou un țel, judecând după mesajele de susținere adresate la scenă deschisă, de genul „Klaus Iohannis președinte!” și „Să ne trăiți, domnule președinte!”…

Așadar, după discursurile mobilizatoare anti-sistem, anti-guvern, anti-traseism, dar și legate de nevoia de occidentalizare a României, despre necesitatea transformării României într-o țară cu adevărat europeană și hotărârea de a lupta pentru rezolvarea problemelor acestei țări, multe de altfel, Klaus Iohannis, împreună cu liderii județeni ai ACL, Ioan Martin și Cazacu Marinică, au susținut o scurtă conferință de presă. În cadrul acesteia, Iohannis a răspuns câtorva întrebări adresate de jurnaliști, concluzia generală fiind cel puțin interesantă, măcar pentru competitorii politici.

Acesta a vorbit despre proiectul de ordonanță ce vizează aleșii locali și libertatea acestora de a-și alege partidul din care să facă parte în timpul mandatului, fără a și-l pierde, așa cum este prevăzut în prezent în legea aleșilor locali, declarându-se „foarte îngrijorat” față de „preocuparea intensă a PSD de a legifera traseismul politic, dar și grațierea și amnistia”.

„Părerea mea este că politicienii trebuie să lucreze pentru problemele țării, problemele publice, problemele oamenilor, dar constatăm că unii se ocupă mai degrabă de rezolvarea problemelor unor clici sau unor grupări oculte din interiorul unor partide. Mă îngrijorează această abordare și sper să nu se întâmple așa ceva. (…) Este foarte păcat dacă s-ar legaliza acest traseism politic. Este clar că guvernul face presiuni asupra primarilor. Mulți primari au venit și la mine și s-au plâns că există tot felul de abordări care nu sunt tocmai principiale. Este o problemă cu care ne confruntăm și este o problemă peste care vom trece. Este unul dintre motivele pentru care românii de-abia așteaptă să venim noi la guvernare”, spunea liderul liberalilor.

Prezența sa la Slobozia, catalogată ca fiind una de cunoaștere reciprocă, a vrut să fie și un mesaj transmis direct membrilor de partid referitor la modul de abordare a campaniei electorale.

„Eu nu am adversari, ci doar competitori. Eu o să-mi bazez campania electorală pe ceea ce ați văzut astăzi aici, pe întâlniri cu oamenii, voi prezenta proiectul meu pentru România, iar din partea mea nu veți auzi de vreun atac la vreo persoană. Atac la proiecte politice, da. Fiindcă despre asta este vorba. Dar să nu vă așteptați de la mine să fac evaluări ale persoanelor implicate în campania electorală, cum cred că nici românii nu așteaptă așa ceva de la mine. Eu cred că este cazul să avem o campanie pozitivă. Eu voi veni, voi explica ce doresc eu pentru România, pentru români, după care oamenii vor judeca. Doresc o Românie prosperă și puternică. Nu îmi este teamă de fraudarea alegerilor și vom pune în mișcare toate pârghiile pe care le avem pentru a preveni turismul electoral sau altă formă de fraudare. Românii trebuie să știe că dacă participă mulți la alegeri, aceste fraude nu contează. Dacă participă în număr mic, aceste lucruri s-ar putea să denatureze rezultatul alegerilor”, a mai spus Iohannis.

Referitor la un mesaj transmis de Iohannis și răspândit pe rețelele de socializare, potrivit căruia „un președinte nu trebuie să distreze poporul, el trebuie să conducă poporul”, liberalul a explicat că de fapt mesajul este mult mai amplu și se referă la necesitatea „reinstaurării seriozității și respectabilității instituției președintelui, nu a persoanei care este acolo”.

„Trebuie să redevină un etalon al societății românești. Și mă voi implica pentru așa ceva”, a subliniat acesta.

Martin, apărat de Iohannis: „Nu, nu îi cer să demisioneze!”

Este binecunoscut faptul că, la nivelul Consiliului Județean Ialomița, între PNL și PSD există și în prezent un protocol de colaborare administrativă, chiar dacă la nivel național Uniunea Social Liberală s-a destrămat, iar colaborarea a încetat pe toate direcțiile. În Ialomița, acest protocol a fost prelungit, Ioan Martin a rămas vicepreședinte al Consiliului Județean, iar unii șefi de instituții sunt încă ancorați în funcțiile „repartizate” inițial ca urmare a uniunii celor două partide, PNL și PSD. Această situație, oarecum „contra curentului”, a creat semne de întrebare. De ce se continuă această colaborare?

În cadrul conferinței de presă, Klaus Iohannis a fost întrebat de către o jurnalistă (Curierul ialomițean) dacă îi va cere lui Ioan Martin să demisioneze pentru că a acceptat această prelungire a protocolului și, implicit, colaborarea cu PSD. Răspunsul a fost extrem de interesant.

„Nu, nu îi voi cere să-și dea demisia. După părerea mea, dacă este ales în funcția de consilier județean, iar Consiliul Județean l-a numit vicepreședinte, atunci acest lucru nu înseamnă că dacă PNL nu guvernează, trebuie să plece. Trebuie să existe o autonomie locală și în interiorul partidelor. Am spus-o și în alte părți și altor colegi care sunt în conducerea consiliilor județene. Dar nu am niciun fel de îndoială, colegul nostru, domnul Martin, va face o campanie electorală foarte bună. Iar acolo unde a colaborat până acum, eu sunt convins că a făcut-o în interesul județului Ialomița”, a răspuns Klaus Iohannis.

Așadar, mesajul de pace politică și administrativă a fost dat. Dar este prematur să gândim că aceasta va fi în final strategia politică a candidatului Iohannis. Pentru că până la alegerile din noiembrie mai este ceva cale. Iar lupta va fi grea.