Județul Ialomița a fost unul dintre cele șapte județe din regiunea Sud prezente luni, 26 august, la Alexandria, județul Teleorman, la prima dezbatere regională pe tema proiectelor de acte normative privind reforma în domeniul sănătății.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat direcțiile de reformă privind restructurarea și reorganizarea sistemului sanitar, proiectul pilot de creştere a veniturilor medicilor din unităţile sanitare publice cu paturi, legea răspunderii civile a personalului medical (malpraxis), proiectul de modificare a statutului spitalelor, principii şi elemente definitorii ale pachetului de servicii medicale de bază, proiecte supuse perfecționării sau obținerii unei variante care să rezolve gravele probleme din sistem.

Din județul Ialomița au participat directorul DSP, managerii spitalelor din Slobozia, Fetești și Urziceni, reprezentanți ai Consiliului Județean, ai medicilor de familie, sindicatului Sanitas, existând, însă, și mulți absenți.

Medicii vor putea asigura asistență medicală ambulatorie sau spitalicească în regim privat în cadrul unităților sanitare publice

“Vrem să facem o schimbare serioasă a sistemului de sănătate românesc, iar în anul 2013 se vor pune bazele acestei reforme”, preciza ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, în deschiderea evenimentului.

Ministrul a admis că, la ora actuală, nimeni nu este mulțumit de sistemul sanitar românesc, începând de la cetățeni și până la personalul medical din cadrul acestui sector, considerând că deși este un consumator mare de resurse, nu oferă servicii pe măsură, conducând astfel la dezechilibre majore.

În opinia sa, este necesară blocarea finanțării suplimentare a acelor spitale care mănâncă resurse dar care nu produc schimbări în ceea ce privește starea de sănătate a pacienților și creșterea volumului și calității serviciilor medicale în zona prespitalicească.

De asemenea, se va pune accent pe dezvoltarea medicinei comunitare, pe prevenție și medicina școlară, dar și îngrijirile la domiciliu, astfel încât să se degreveze spitalele de anumite cheltuieli.

În ceea ce privește medicii rezidenți, ministrul a subliniat că se are în vedere o anume simplificare a procedurilor pentru ca, după finalizarea modulelor pe anumite specialități, aceștia să obțină mai ușor dreptul de liberă practică, în acest mod suplinind lipsa medicilor specialiști din spitale.

Legat de proiectul pilot de creștere a veniturilor medicilor din unitățile sanitare, se are în vedere ca de la 1 ianuarie 2014 să existe, timp de șase luni, un sistem mixt de salarizare, mai precis o parte fixă, reprezentată de salariul de bază stabilit, și o parte variabilă, care se va calcula prin raportare la salariul de bază, în funcție de anumite criterii de performanță, competență profesională legată de calitatea activității profesionale, cantitatea actului profesional, cuantumul fondurilor rezultate din tratarea pacienților în regim privat, continuitatea în funcție în aceeași unitate sanitară, sporuri și venituri din gărzi.

Trebuie spus că, de la 1 ianuarie 2014, toți medicii (exceptând anumite specialități) vor putea obține venituri suplimentare din asigurarea asistenței medicale ambulatorii sau spitalicești în regim privat în cadrul unităților sanitare publice, prin internare de zi, respectiv internare continuă. Pacienții în regim privat sunt aceia care își exprimă în scris opțiunea de a fi tratați de către un anumit medic ce își desfășoară activitatea într-o unitate sanitară publică. Fondurile obținute vor fi repartizate atât medicului curant, personalului implicat direct în tratarea pacientului cât și unității sanitare.

Privitor la pachetul de servicii medicale de bază, ale cărui principii definitorii se află în dezbatere publică, ministrul a afirmat că „reprezintă piatra de încercare a sistemului sanitar”.

În opinia sa, „acest pachet aşează toate serviciile esenţiale pentru viaţa omului, de care trebuie să beneficieze toţi cetăţenii, atunci când au nevoie, indiferent dacă sunt asiguraţi sau neasiguraţi, existând o condiţionalitate în acordul cu FMI, cu termen de finalizare la 30 septembrie”.

Spitalele-pilot, transformate în unități sanitare autonome, asociații sau fundații

Profesionalizarea managementului spitalelor și modificarea statutului spitalelor reprezintă alte modificări propuse. Astfel, de la începutul anului viitor se vor transfera din ce în ce mai multe responsabilități în sarcina Consiliilor Județene, dorindu-se și modificarea statutului spitalelor.

Astfel, 12 unități sanitare cu paturi din țară vor derula acest proiect pilot. Aceste spitale-pilot, de interes național și local, se vor reorganiza ca instituții de sănătate autonome, dar și ca asociații și fundații medicale, de utilitate publică. Managerii acestora pot fi atât persoane fizice cât și juridice. În aceste spitale, consiliile de administrație pot decide instituirea unui sistem de salarizare în funcție de performanță.  Veniturile spitalelor pilot organizate ca instituții de sănătate vor proveni din contractele de servicii de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate, din bugetul Ministerului Sănătății (pentru programele naționale, investiții, dotări, finanțarea rezidenților etc), din contractele de servicii încheiate cu alte persoane juridice, din fonduri europene nerambursabile, servicii de închiriere a unor spații medicale, echipamente etc, servicii medicale acordate în sistem privat, donații, sponsorizări, coplată, servicii de sănătate, hoteliere sau de altă natură, împrumuturi interne sau externe, asocieri în participațiune sau parteneriat public-privat, dar și din bugetul local.

Ministerul sănătății, prin structurile specializate, va controla întreaga activitate a spitalelor pilot, indiferent de forma de organizare.

Totodată, printre modificările propuse se mai află și desființarea secțiilor din spitale, în sensul ca paturile repartizate unei secții să poate fi redirecționate spre altele în funcție de necesități, depolitizarea funcției de manager, debirocratizarea ministerului,  introducerea asigurărilor private de sănătate ca sursă suplimentară de venituri, paturile private dar și multe altele.

Un alt punct de interes a fost și acela al răspunderii civile a personalului medical și furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice în caz de malpraxis  și plata cererilor de despăgubire, existând o serie de nelămuriri cu privire la modul de aplicare.

Reprezentanții instituțiilor din Ialomița prezenți la Alexandria au fost unii dintre cei mai activi participanți. Aceștia au prezentat mai multe proiecte implementate în spitalul de la Slobozia, pentru majorarea veniturilor proprii și, implicit, pentru îmbunătățirea activității făcând, totodată, o multitudine de propuneri de îmbunătățire a legislației.

Pe parcursul discuțiilor, managerul Spitalului Județean de Urgență din Slobozia, Vasile Olaru, s-a arătat dispus ca spitalul pe care îl manageriază să fie desemnat unul pilot, solicitând ministrului să ia în considerare această propunere, în condițiile în care aici se implementează deja unele măsuri pe care ministerul le are în vedere pentru perioada următoare.

Ministrul a lăudat metodele pe care cei de la spitalul din Slobozia le-au aplicat pentru a se descurca, fiind dat exemplu de multe ori.

S-au mai ridicat probleme legate de sistemul de dializă public și privat, despre o practică unitară legată de asocierea în participațiune, majorarea procentului care revine unității sanitare din fondurile acumulate de medici din consultațiile private acordate în unitățile publice și nu 10% cum este precizat în prezent, în condițiile în care se utilizează aparatura spitalului respectiv, un control mai strict privind cheltuielile din spitale și nu decizii drastice de reducere a acestora fără un fundament.

Sindicaliștii critică modificările propuse în sănătate

Câțiva lideri de sindicat prezenți la dezbatere au criticat pachetul de legi, subliniind că nu își atinge obiectivele și nu rezolvă multe dintre problemele din sistem, afirmații contestate de ministru.

„V-am ascultat cu foarte mare atenție. Cunoșteam poziția mai multor lideri de sindicat din sală. Din punctul meu de vedere, nu aveți dreptate în niciuna din observațiile dumneavoastră, pentru că eu cred că trebuie să le oferim celor care aduc venituri în spital, în general în sectorul sanitar, medicilor, posibilitatea să opteze: vor venituri mai mari sau nu. Iar exemplul de la Slobozia este mai mult decât evident. Ne scoate ochii, atât de clar este. Numai dacă suntem orbi nu vedem. Dar dacă avem ochii și urechile la noi, înțelegem bine aceste lucruri. Vă înțeleg poziția. O vom discuta în continuare. Poate că vom găsi anumite nuanțări în modul de a aborda lucrurile, dar din punctul meu de vedere nu cred că trebuie să le anulăm șansele medicilor și celorlalți oameni care lucrează în sistem”.

Distribuirea cardurilor de sănătate cu medicii de familie este cea mai proastă soluţie

În final, secretarul județului Ialomița, Adrian Ionescu, a avut, la rându-i, câteva nelămuriri, în general legate de actele normative supuse dezbaterii, însă s-a arătat interesat de situația personalului de la Ambulanță în perspectiva regionalizării.

Ministrul a subliniat faptul că „odată cu regionalizarea, tot ce înseamnă personal medical, medici, asistenți, brancardieri și chiar șoferi nu vor fi afectați de reducerea numărului de posturi, ba chiar se dorește creșterea numărului acestora, pentru că avem în multe județe un deficit important”.

„Deci nici nu se pune problema. Poate o anumită reducere va avea loc la personalul de deservire, ca urmare a regionalizării, dar numai atât. Dar din câte știu eu, din discuțiile pe care le-am avut cu dr. Arafat, sunt nesemnificative aceste modificări. La nivelul întregii țări, procentul este sub 1%, deci îngrijorarea ar trebui să fie minimă”.

Privitor la cardurile de sănătate, ministrul a declarat, într-o conferinţă de presă susținută la finalul dezbaterii, că „distribuirea cardurilor de sănătate cu medicii de familie este cea mai proastă soluţie”, angajamentul său fiind pregătirea unui nou act normativ până la 15 septembrie pentru rezolvarea acestei probleme.

Potrivit acestuia, „se va putea apela la primării, serviciile de evidenţă a populaţiei, poştă şi casele judeţene de asigurări de sănătate pentru distribuirea cardurilor printr-un sistem mixt”, opinând că vechiul act normativ „a fost o aberaţie şi de aceea este nevoie de o prevedere corectă, normală şi mai ales aplicabilă”.

„Medicii de familie au fost însă de acord cu iniţializarea cardurilor, ceea ce este un lucru absolut corect”, a mai spus Eugen Nicolăescu.

Aceste dezbateri se vor desfășura și în celelalte regiuni, până la finalul lunii septembrie.