Munca fără forme legale reprezintă, prin consecinţele sale sociale şi economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, o practică extrem de nocivă. Apariţia şi extinderea muncii fără forme legale au avut ca principale cauze costurile ridicate cu forţa de muncă  şi adaptarea lentă a cadrului legislativ privind reglementarea relaţiilor de muncă la noile cerinţe ale unei economii de piaţă.

Principalul motiv pentru recurgerea la „munca la negru” îl constituie avantajul financiar imediat, dar derizoriu, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, ca urmare a sustragerii de la plata impozitelor şi contribuţiilor sociale.

În urma controalelor efectuate de către inspectorii de muncă, s-a constatat că munca fără forme legale se manifestă, în esenţă, în două modalități. Fie angajatul ştie şi consimte să presteze muncă în lipsa unui contract individual de muncă, fie angajatul nu ştie că „munceşte la negru”, întrucât angajatorul l-a asigurat că îi va încheia contract individual de muncă, dar încheierea acestuia nu se materializează decât, eventual, ca urmare a unui control desfăşurat de inspectorii de muncă.

Munca fără forme legale are consecinţe atât asupra lucrătorului, cât şi asupra angajatorului, în sensul că persoana care prestează muncă fără forme legale este lipsită de protecţie socială, în perioada prestării muncii, precum şi ulterior, iar angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta.

Identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată precum şi verificarea modului în care se respectă prevederile legale de securitate şi sănătate în muncă au fost principalele obiectivele ale celor două campanii naţionale organizate de Inspecţia Muncii. Astfel, în perioada 27 – 28 februarie au fost desfășurate controale în unităţi care au ca obiect de activitate fabricarea produselor textile, confecţii, pielărie şi încălţăminte, iar în perioada 6-7 martie în unităţi care au ca obiect de activitate întreţinerea şi repararea autovehiculelor.

În cadrul acestor campanii au fost verificaţi 63 agenţi economici ce desfăşurau activităţi în judeţul Ialomiţa, cu un număr de 2.540 salariaţi, din care 2.106 femei.

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost constatate 82 deficienţe şi s-au dispus măsuri pentru remedierea acestora. Pentru neconformităţile constatate au fost sancţionaţi contravenţional 53 de angajatori cu avertisment şi 5 angajatori cu amendă contravenţională în valoare de 22.000 lei.

Neasigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, neîntocmirea corespunzătoare a planului de prevenire şi protecţie, neelaborarea de instrucţiuni proprii pentru toate activităţile desfăşurate, neasigurarea la locul de muncă a semnalizării de securitate şi/sau sănătate, neasigurarea supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor, folosirea de către lucrători a echipamentelor de muncă cu pericol pentru securitatea şi sănătatea acestora și instruirea necorespunzătoare a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, sunt câteva dintre deficiențele frecvent constatate.

De asemenea, au fost oprite din funcţiune, până la remedierea deficienţelor constatate, 3 echipamente tehnice care prezentau un pericol iminent de accidentare.

În domeniul relaţiilor de muncă au fost constatate 142 de neconformități şi au fost dispuse măsuri pentru remedierea acestora. Au fost sancţionaţi contravenţional un număr de 13 angajatori, din care 3 angajatori au fost depistaţi că desfășurau activitate cu 6 persoane fără forme legale de angajare. Numărul sancţiunilor contravenţionale a fost 15, iar valoarea amenzilor aplicate a fost de 68.000 lei.

Deficienţele constatate în domeniul relaţiilor de muncă au fost legate de neîncheierea în formă scrisă a CIM anterior începerii activităţii, nerespectarea prevederilor HG 500/2011 privind registrul general de evidenţă al salariaţilor, neîntocmirea dosarelor de personal, neîntocmirea corectă a foilor de prezenţă cu evidenţierea muncii în timpul repausului săptamânal, nestabilirea în contractele individuale de muncă care se află în timpul executării acestora, a duratei preavizului în cazul concedierii, prin încheierea de acte adiţionale la contracte, neprogramarea concediilor de odihnă pentru anul în curs și nestabilirea repartizării programului de lucru pentru salariații societății prin încheierea de acte adiţionale la contractele individuale de muncă.