Specialiştii sunt absolut uimiţi şi extrem de incitaţi de ultimele descoperiri arheologice. Acestea relevă fără dubiu faptul că gradul de dezvoltare al societăţii din acele timpuri era mult mai ridicat decât se preconiza, iar zona respectivă a fost  tranzitată intens de negustori dintr-o gamă foarte largă de naţionalităţi.

Zeci de elevi din Giurgeni, Mihail Kogălniceanu, Țăndărei, Gura Ialomiței, Luciu sau Vlădeni au participat sâmbătă, 17 septembrie, la cea de-a XIX-a ediție a programului cultural Zilele Europene ale Patrimoniului, desfășurat la Baza de Cercetare şi Expunere Muzeală „Oraşul de Floci”, din comuna Giurgeni.
Tema de anul acesta a fost Lemnul şi Lutul – tradiţie şi permanenţă în habitatul urban de la Oraşul de Floci, evenimentul fiind organizat la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene pentru a oferi publicului larg accesul gratuit la monumente istorice, situri sau zone protejate din întreaga Europă.
Cu această ocazie au fost prezentate de către Dana Mihai, de la Institutul Național al Patrimoniului, Florin Vlad, directorul Muzeului Județean Ialomița și muzeografii Radu Coman și Elena Renţa, principalele descoperiri din situl arheologic Oraşul de Floci, în centrul atenției fiind și o frumoasă machetă realizată la scară, care reprezintă o viziune de ansamblu asupra așezării medievale și, totodată, structura bazei arheologice. Se pot observa, astfel, brațul vechi al Ialomiței, grindurile, drumurile principale după harta lui Specht din 1791, locuințe de suprafață din lemn și chirpic învelite cu stuf sau țiglă, bisericile, necropolele dar și alte construcții.

„Rostul acestui program este de a pune în valoare patrimoniul, moștenirea comunităților, dar și determinarea comunităților să vină să-l vadă și să trezească respectul față de acest patrimoniu. România s-a afiliat la program în 1992, facilitând accesul gratuit al publicului la acest patrimoniu. Muzeul Județean Ialomița organizează Zilele europene ale patrimoniului cam de zece ani, iar de atunci am provocat evenimente culturale atât la sediul instituției, la așezământul de artă și cultură religioasă Maia Catargi cât și la baza arheologică de la Orașul de Floci. De asemenea, am organizat excursii documentare, expoziții, proiecții de filme, dezbateri sau întâlniri de genul acesta, de tip interactiv. Anul acesta ne-am propus ca toată activitatea să se desfășoare aici, la Orașul de Floci, pentru că vorbim de o civilizație urbană în cadrul căreia lemnul a avut importanța lui. Și spun asta având dovezile indirecte pe care colegii le-au găsit aici – unelte pentru prelucrat, cuie, scoabe, locuințele, cele mai importante construcții fiind în general făcute din lemn”, a afirmat directorul Muzeului Județean Ialomița, Florin Vlad.
Din discuțiile cu specialiștii, am aflat că, în ultima perioadă, odată cu avansarea cercetărilor, arheologii au descoperit obiecte din ce în ce mai interesante, printre care o extrem de mare varietate de monede, fapt ce relevă importanța târgului, prezența lor diversă dovedind că zona a fost intens tranzitată de negustori din toate colțurile lumii. De asemenea, cercetătorii au descoperit accesorii vestimentare lucrate cu finețe, printre care și din sticlă, fapt care duce cu gândul că gradul de dezvoltare al societății din acele timpuri era mult mai ridicat decât se așteptau specialiștii. În plus, pe lângă obiecte de ceramică sau din os, au fost descoperite morminte în care erau oamenii erau îngropați cu mâinile într-o poziție diferită față de cum se practică la ora actuală, dar și o multitudine de oase de animale care la început nu au fost identificate. Acestea păreau a fi, ca mărime și formă, oase de porci, însă în urma testelor a reieșit că era o rasă de bovine pitice. Sunt mult mai multe descoperiri, la care nu se așteptau nici arheologii, despre care vă pot povesti doar ei. Interesul arheologilor este cu atât mai mare cu cât, pe zi ce trece, sunt ei înșiși uimiți de ceea ce scot la suprafață. Dacă miilor de turiști aflați în tranzit spre mare baza arheologică le suscită interesul, nu același lucru putem spune despre mass-media care, în goana după senzațional, evită astfel de evenimente, iar ialomițenii sunt prea puțin informați despre comoara pe care o au chiar la ei în „curte”.